Desenele animate Tom și Jerry au împlinit 80 de ani

Faimoasele personaje din desenele animate Tom și Jerry create de Hanna și Barbera au împlinit 80 de ani, potrivit BBC. În anul 1940, a început lungul șir de aventuri ale motanului și șoricelului, cu primul episod intitulat „Puss Gets the Boot”.

Personajele au fost create din disperare de către Bill Hanna și Joe Barbera, care trebuiau să găsească ceva care să egaleze succesul pe care l-au avut Porky Pig și Mickey Mouse.

Barbera explica atunci că i-a plăcut ideea simplă a unui desen animat cu șoarecele și pisica care se aleargă unul pe altul și sunt într-un conflict constant, chiar dacă tema fusese de multe ori abordată și înaintea apariției lui Tom și Jerry.

„Puss gets the Boot” este primul episod lansat în anul 1940. Debutul seriei a avut un succes extraordinar, iar studioul a fost nominalizat la Oscar pentru cea mai bună animație scurtmetraj. Animatorii nu au câștigat, în ciuda eforturilor depuse în creația lor.

Inițial managerii le-au spus creatorilor „să nu își pună toate ouăle în același coș”. O schimbare de optică a venit atunci când o figură proeminentă a industriei din Texas a venit și a cerut să mai vadă un episod din „acele minunate desene animate cu pisica și șoarecele”.

Prima oară, Hanna și Barbera au numit motanul și șoarecele Jasper și Jinx, însă ulterior au devenit Tom și Jerry.

Potrivit lui Barbera nu a fost nicio discuție serioasă ca personajele să nu vorbească, însă deoarece au crescut cu filmele mute ale lui Charlie Chaplin, creatorii știau că pot fi amuzanți și fără dialog. Muzica pentru desenul animat a fost compusă de Scott Bradley, iar în spatele țipetelor lui Tom s-a ascuns chiar Hanna însuși.

Producția a fost realizată de Hanna și Barbera, iar timp de aproape două decenii ei au realizat peste 100 de episoade de scurtmetraj. Crearea fiecărui episod a durat săptămâni în șir iar costurile de producție au fost de 50.000 de dolari, astfel doar câteva episoade puteau fi realizate în fiecare an.

Aceste episoade cu Tom și Jerry sunt considerate în mod universal cele mai bune, animația fiind foarte detaliată. Astfel, seria are în palmares șapte Oscaruri.

„Pariez că atunci când le priveai copil fiind, chiar și acum, ai vrea să știi când au fost făcute”, a spus Jerry Beck, un istoric în animație.

„E ceva special legat de animație. Nu se demodează niciodată, nu dispare. Un desen este un desen, e ca atunci când te duci să vezi tablourile. Da, știm că sunt din anii 1800 sau 1700 însă nu contează, pentru că ele sunt încă relevante în prezent și îți transmit ceva. Așa este și cu aceste desene animate. Ceea ce am învățat de-a lungul timpului că sunt o formă grozavă de artă. Nu sunt un entertainment pasager”, a completat el.

Când producătorul Fred Quimby s-a retras la mijlocul anilor 1950, Hanna și Barbera au preluat departamentul de animație al MGM înainte de a începe să fie făcute reduceri de buget. Șefii studioului, amenințați de popularitatea în creștere a televiziunii, și-au dat seama că pot face la fel de mulți bani redifuzând vechile episoade, cât și să realizeze unele noi.

Atunci când departamentul de animație a fost închis în 1957, Hanna și Barbera și-a făcut propria companie de producție. Dar de abia câțiva ani mai târziu, MGM a decis să relanseze Tom și Jerry fără creatorii originali. În 1961 au externalizat producția la un studio din Praga, pentru a reduce costurile. Lui Gene Deitch, născut în Chicago, i-a fost dată sarcina să reediteze desenul animat, însă s-a confruntat cu un buget redus ;i cu oameni care nu avea habar de seria originală.

Studioul său a făcut, în secret, și episoade pentru alte desene animate, inclusiv Popeye. Numele cehe au fost americanizate pe distribuție pentru a nu asociat producția cu regimul comunist.

„Din cauza Cortinei de Fier, animatorii studioului din Praga nu au văzut niciodată desenele animate Tom și Jerry”, a spus mai târziu Deitch la Radio.cz.

Dat fiind faptul că va fi primul care va face o continuare a desenului animat clasic, știa că va fi „în prima linie a focului” din partea fanilor, și cele 13 desene animate ale sale sunt catalogate ca fiind cele mai slabe. În interviuri, Deitch a fost sincer în legătură cu reputația proastă pe care o are și a mărturisit că a primit amenințări cu moartea din această cauză.

După Gene Deitch a venit rândul lui Chuck Jones, cunoscut pentru munca sa la Looney Tunes și Warner Brothers. În perioada când a realizat el episoadele, sprâncele lui Tom s-au îngroșat iar fața sa a devenit mai deformată, semănând mai mult cu personajul Grinch din Dr. Seuss care fuse creat tot de Jones.

Mark Kausler, în vârstă de 72 de ani, e una dintre multele persoane care au amintiri dragi despre evoluția lui Tom și Jerry de-a lungul timpului. L-a târât pe tatăl său de nenumărate ori la cinematograul local din St. Louis ca să vadă episoade din Tom și Jerry. A început să își creeze propriile desene animate, în parte inspirate din aceste personaje și a urmat apoi o carieră în animație.

„Multe lucruri au la bază felul în care arătau și a modului cum funcționează muzica în scurtmetrajele de desen animat. A fost o formulă atât de grozavă, felul în care erau interconectați. Iar când au încercat să îi reconstruiască cu o altă echipă de producție, cu un alt design, cu un alt tip de umor – mi s-a părut fals, neautentic”, a explicat Kausler.

A intrat prea târziu în industrie pentru a putea lucra la Tom și Kerry, însă își amintește cu încântare clipa „monumentală” în care Hanna și Barbera și-au făcut apariția la școala sa de animație.

La MGM, televiziunea era perceput ca „un cuvânt rău”, însă după ce au pornit la drum pe cont propriu, Hanna și Barbera au folosit apoi și această platformă. Cu episoade mai lungi și bugete mai mici, au adaptat stilul animației și au folosit trucuri ca să economisească timp și bani.

Desenele lor animate au dominat televiziunea pentru copii preț de decenii. Prima oară au cunoscut succesul la începutul anilor 1960 cu personaje ca Huckerberry Hound și Yogi Bear și curând au urmat hituri ca The Flintstones, Top Cat și Scooby Doo.

În 1970 perechea a revenit cu Tom și Jerry. Până atunci, multe dintre episoadele inițiale erau considerate „prea violente” potrivit noilor reglementări în televiziune. Noi episoade, cu Tom și Jerry în postura de prieteni nu au cunoscut succesul episoadelor inițiale.

Ca și alte desene animate ale vremii, moștenirea show-ului nu a fost lipsită de critici legate de personajele care făceau referire la rasă. În special personajul din „Mammy Two Shoes”, o menajeră de culoare cu un accent sudic exagerat, care de regulă apărea de la brâu în jos, a fost catalogată ca o caricatură rasială ofensatoare. Parți ale seriei includeau glume care foloseau personaje de culoare, asiatice sau indieni.

Când episoadele originale au fost difuzate de televiziunea americană în 1960 unele scene cu „Mammy” au fost editate și înlocuite cu personaje noi adăugat de echipa lui Jones. În prezent, părțile ofensatoare din episoade sunt de obicei tăiate din colecția relansată și de pe platformele de difuzare. Un avertisment a apărut în 2014 când Amaxon Prime Instant Video a adăugat mesajul „prejudecată rasială” la serie de episoade.

Tom și Jerry, prin violența sa plină de umor și comedia neagră, rămâne un serial extrem de popular la nivel global. Seria poate fi găsită în televiziunea pentru copii de peste tot, de la Japonia la Pakistan și pe noul joc pentru telefon care are peste 100 de milioane de utilizatori în China.

Serialul a revenit în atenția presei. În 2016, un oficial de rang înalt din Egipt a încercat să dea vina pe desenele animate pentru violența în creștere din Orientul Mijlociu, iar liderul suprem al Iranului a comparat de cel puțin două ori relația cu SUA cu cea dintre Tom și Jerry.

În cei 80 de ani de când au fost creați, motanul și șoricelul au apărut sub toate formele, de la versiunea desenelor animate pentru copii, la un film muzical din 1992 în care cântau și vorbeau.

Bill Hanna a murit în 2001 iar Joe Barbera în 2006. Cu un an înainte să moartă, lui Barbera i-a fost creditat unu ultimul episod din Tom și Jerry, realizat fără fostul său partener.

„Ne-am înțeles perfect unul pe celălalt și ambii aveam un respect profund pentru munca celuilalt”, a spus Barbera despre relația profesională pe care a avut-o cu Hanna.

Foto: Shutterstock