EUROBAROMETRU. 92% dintre români cunosc noțiunea de „cetățean al Uniunii Europene”
Un nou sondaj Eurobarometru pe tema „Cetățenia UE și democrația”, ale cărui rezultate au fost publicate joi de Comisia Europeană (CE), arată că majoritatea românilor (92 %) cunosc noțiunea de „cetățean al Uniunii Europene” (media europeană fiind 91%), conform CE.
Sensibilizarea cetățenilor s-a aflat în creștere constantă din 2015
Sensibilizarea cetățenilor s-a aflat în creștere constantă din 2015, când a înregistrat 87 %, ajungând în prezent la cel mai ridicat nivel din 2007. În plus, 83% dintre respondenții români consideră că libertatea de circulație în cadrul UE aduce beneficii generale economiei, comparativ cu o medie europeană de 84%, potrivit sursei citate.
„Mă bucur să constat că din ce în ce mai mulți europeni sunt informați despre drepturile lor care decurg din cetățenia UE: dreptul de a locui într-un alt stat membru, de a fi tratat în mod egal indiferent de cetățenie sau de a vota și de a candida la alegerile europene. Cetățenii trebuie să știe însă și cum să își apere aceste drepturi atunci când nu sunt respectate. Vreau să le oferim cetățenilor europeni toate mijloacele necesare pentru a profita pe deplin de tot ce le poate oferi Europa.”, a spus vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová.
„Promovarea cetățeniei UE și încurajarea participării la viața democratică reprezintă în continuare una dintre principalele priorități ale Comisiei. De aceea, faptul că o majoritate covârșitoare a europenilor știu ce înseamnă concret a fi cetățean al Uniunii Europene este foarte încurajator. Comisia Europeană se angajează totodată să acționeze pentru a le permite cetățenilor să beneficieze în continuare de toate drepturile conferite de cetățenia UE. Acest angajament este cu atât mai puternic în aceste vremuri marcate de pandemia de COVID-19, când trebuie să fim deosebit de vigilenți pentru a proteja drepturile cetățenilor”, a explicat comisarul pentru justiție și consumatori, Didier Reynders.
Principalele concluzii ale sondajului pe tema „Cetățenia UE și democrația”
Potrivit sondajului, mai mult de șase europeni din zece (65 %) cunosc noțiunea de „cetățenie a Uniunii” și știu ce presupune, în timp ce aproape unul din trei (26 %) a auzit despre ea. Cetățenii sunt sensibilizați îndeosebi în legătură cu dreptul de a depune o plângere la instituțiile Uniunii Europene (89 %), cu dreptul de ședere în orice stat membru al UE (85 %) și cu dreptul de a fi tratat în același mod ca un cetățean al statului membru respectiv (81 %) atunci când se află într-un alt stat membru. Deși procentul europenilor care știu ce au de făcut în cazul în care drepturile lor de cetățeni ai UE nu sunt respectate crește constant, numai 37 % dintre europeni consideră că sunt bine informați, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 procente față de proporția de 26 % înregistrată în 2015. În fine, 92 % dintre respondenți au declarat că dacă s-ar afla într-un stat din afara UE în care țara lor nu dispune de consulat sau ambasadă și ar avea nevoie de ajutor ar solicita sprijin din partea unei delegații UE.
Atunci când au fost întrebați cu privire la libera circulație, 84 % dintre respondenți au declarat că sunt de părere că economia țării lor beneficiază, în general, de pe urma liberei circulații a cetățenilor UE în Uniunea Europeană. Proporția acestora a crescut cu 13 procente față de 2015, an în care 71 % dintre cetățeni recunoșteau avantajele oferite de libera circulație. Sondajul Eurobarometru a fost realizat înainte de introducerea, în majoritatea statelor membre, a măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19.
Sondajul Eurobarometru a inclus și o serie de întrebări despre drepturile electorale ale cetățenilor UE. Puțin peste șapte din zece respondenți (71 %) știu că un cetățean european care locuiește într-o altă țară UE decât țara sa de origine are dreptul de a vota sau de a candida la alegerile pentru Parlamentul European. Atunci când au fost întrebați despre alegerile pentru Parlamentul European din 2019, marea majoritate a respondenților au declarat că ar fi fost mai dispuși să voteze dacă ar fi avut la dispoziție informații mai multe sau mai clare cu privire la alegeri în general și la impactul UE asupra vieții de zi cu zi în particular.