De aproape cinci luni, ancheta privind tragedia aviatică din zona Cogealac, județul Constanța, în care și-au pierdut viața opt militari, ca urmare a prăbușirii unui MIG 21 Lancer și a elicopterului Puma plecat pentru salvarea echipajului de pe avionul militar, bate pasul pe loc. Surse judiciare au declarat, pentru Gândul, că procurorii nu pot avansa în anchetă pentru că nu au primit încă toată documentația cerută.
Anchetatorii au încheiat audierile în dosar, au declarații de la martorii care au văzut ce s-a întâmplat în seara tragediei și de la familiile celor opt militari.
În cadrul anchetei coordonate de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au fost solicitate mai multe documente legate de misiunea în care era avionul MiG 21 Lancer în 2 martie, când s-a prăbușit, de dispozițiile care s-au dat pentru ca în noaptea tragediei să plece un elicopter în misiune de căutare și salvare.
„Au fost realizate în cauză toate audierile, inclusiv ale rudelor celor opt decedați, care sunt parte civilă în acest dosar. Însă, până la această oră, mai trebuie transmise documente care sunt absolut necesare elucidării cauzei celor două accidente”, au spus, în exclusivitate pentru Gândul, surse judiciare.
Fără aceste documente, care ar putea lămuri multe dintre întrebările din anchetă și ar permite stabilirea unor posibile cauze, anchetatorii nu pot face expertiza tehnică a avionului MiG 21 și a elicopterului, care stau de cinci luni într-o unitate militară din Fetești.
”Cele doua epave se află la o unitate militară din Fetești, dar abia după ce va exista la dosar toată documentația, se va trece și la expertiza tehnică, aceasta fiind o probă absolut necesară și determinantă în stabilirea factorilor ce au condus la prăbușirea celor două aparate de zbor”, au mai spus sursele citate.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, spunea, la două săptămâni după accidente, că dintr-un raport preliminar despre tragedia aviatică de la Constanţa rezultă că a fost o „conjuncţie nefericită de factori în care vremea a fost defavorabilă”.
„Au intrat într-o zonă de curenţi, era furtună, era ninsoare, dintr-o dată. Pilotul care a plecat a anunţat baza că a intrat într-o zonă şi i s-a ordonat rapid să se întoarcă”, preciza ministrul.
Pe 23 martie, Ministerul Apărării anunța concluziile preliminare ale Comisiilor de investigare tehnică privind cauzele probabile care au dus la prăbușirea avionului MiG-21 Lancer şi a elicopterului IAR-330, accidente în care au murit opt militari.
Din informațiile obținute în urma măsurătorilor şi a evaluărilor efectuate, analizei datelor extrase din sistemul de înregistrare a parametrilor de zbor şi de funcţionare de la bordul aeronavelor, audierii convorbirilor radio, examinării stării epavelor aeronavelor, studierii hărţilor sinoptice şi a condiţiilor meteorologice existente în zonele de impact la momentele producerii celor două catastrofe aeriene, comisiile au concluzionat că ambele evenimente s-au produs, cel mai probabil, din cauza unui cumul de factori umani şi de mediu, a căror pondere urmează să fie stabilită la finalizarea procedurilor de investigare.
Pe 2 martie, în jurul orei 20.00, o aeronavă MiG-21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriană, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, prăbușindu-se în zona localității Cogealac.
Ca urmare a declanșării operațiunilor de căutare-salvare, un elicopter militar IAR-330 al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu a decolat în jurul orei 20.21, în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG-21 LanceR.
Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localității Gura Dobrogei, județul Constanța, la aproximativ 11 km de aerodrom. Pilotul avionului MiG-21 LanceR şi cei șapte membri ai echipajului elicopterului IAR-330 și-au pierdut viața în urma acestor accidente .
În accident au murit căpitanul Costinel Iosif Niță, pilotul avionului MiG 21 Lancer, locotenent Pătrașcu Sorin, copilotul elicopterului IAR 330 Puma, locotenent-comandor Florin Bogdan, maistrul militar Gelu Banu, sergent Ionuț Marinescu, caporal Cătălin Lateș și maistrul militar Vlad Carp.