EXCLUSIV | Dezvăluirile lui Eugen Teodorovici. „Dacă vrei cu adevărat să iei o măsură pentru români, cu siguranță vor suna telefoanele!”

În ultima perioadă, România trece prin tot felul de convulsii cauzate de deficitul bugetar, de creșterea datoriei externe, de problematica absorbției fondurilor europene, de criteriile impuse în PNRR și, pe această linie care creează un disconfort legat de viitorul economiei și de nivelul de trai al cetățenilor, Guvernul se străduiește să ia măsuri care să ocolească un eventual faliment. Despre toate aceste lucruri care fac ca nervii românilor să fie întinși la maximum, pe fondul discuțiilor publice legate de aceste măsuri pregătite de guvernanți, precum majorarea taxelor și impozitelor, subiectul legat de pensiile speciale și recalcularea tuturor pensiilor în ansamblu, despre impozitarea multinaționalelor și viziunea legată de ieșirea României din acest impas, Gândul a realizat un amplu interviu cu Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene. Veți afla însă și alte lucruri interesante, neștiute, din viața și cariera fostului demnitar, dar și ce spune despre varianta de a candida la Președinție.

Datoria publică a ajuns la 150 de miliarde de euro. A sărit de 50 la sută din PIB. În acest context, România se aproprie de linia roșie a datoriei publice care ar urma să majoreze costul de finanțare al statului. Invitat la Gândul EXCLUSIV, fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici a explicat de ce s-a ajuns în această situație și la ce anume trebuie să ne așteptăm.

„Da, 150 de miliarde de euro este astăzi (n.r.- datoria publică) și partea proastă este că a trecut dincolo de partea nominală și de un procent care ar trebui să ne pună pe gânduri. Peste 50% din PIB este datoria noastră astăzi. Aici este o joacă din PIB și, dacă observați, în ultima perioadă, Ministerul de Finanțe afișează datoria, după ce INS-ul, statistica, afișează partea de PIB, tocmai ca în funcție de PIB să fie și datoria. Din păcate, nu a mai putut să o mai țină sub 50%. A depășit, după cum spuneam, și a ajuns la un nivel destul de mare astăzi – mult peste ceea ce era acum câțiva ani de zile, când am plecat eu de la Finanțe – și, mai ales, nejustificat, pentru că nici dumneavoastră și nici vreun alt român nu știe exact de ce s-au luat și pe ce s-au dus aproape 20% din PIB. Repet, eu sunt adeptul unui deficit mare, să știți, în ciuda faptului că am avut cel mai mic deficit din istoria României de după Revoluție”.

Întrebat de ce, totuși, în timpul Guvernului Ponta, în 2015, când a existat acest record pozitiv, cu cel mai mic deficit bugetar, nu a existat și un boom al creșterii economice, fostul ministru a spus că, dimpotrivă, a fost creștere economică în toți anii care au urmat.

Unde își petrecea nopțile Teodorovici. Despre eticheta de Casanova: „Pe de-o parte, mi-a creat notorietate. I-am mulțumit lui Băsescu!”

În ciuda performanțelor de la Ministerul Finanțelor, Eugen Teodorovici a primit de la președintele României de la acea vreme eticheta de “Casanova”. Cu toate acestea, Teodorovici afirmă că i-a mulțumit lui Traian Băsescu pentru această etichetă care i-a adus notorietate.

„Cred că a uimit întreaga lume, pentru că un președinte de stat să vorbească despre un ministru în funcție, de la tribuna prezidențială, spunându-i: «Acest Dandy, acest Casanova de la Fonduri Europene», într-adevăr, a fost un șoc, dar i-am și mulțumit domnului Băsescu. A făcut o reclamă pentru care eu ar fi trebuit să bag foarte mulți bani, să spunem așa, ca să fac o astfel de campanie, vă dați seama. Moneda a avut două fețe.

Adică am și tras pentru chestia asta, pentru că, pe de-o parte, mi-a creat notorietate, în 2013, când a spus-o, pentru că cei care nu mă cunoșteau au început să caute cine este Teodorovici ăsta, dar mi-a și creat o chestiune negativă, pentru că mi-a creat o imagine injustă, incorectă, o etichetă pusă pentru lumea montană, să spunem așa, pe care și pe aceea am acceptat-o din anumite motive. Dar adevărul despre mine este cu totul altul, să știți. Cei care mă cunosc știu foarte bine că nopțile nu se petreceau în locurile în care ei spuneau, adică în acele cluburi sau discoteci, ci în ședințe la Ministerele pe care le-am condus, pentru că performanța se face neavând programul de lucru normat”.

„E nevoie de un președinte care să te lase să lucrezi și să te sprijine!”

Referindu-se la actuala situație pe care România o traversează și pe care mulți analiști au catalogat-o a fi una de criză, în care e necesar a fi luate măsuri dure, Eugen Teodorovici a fost foarte tranșant și, mai mult, a subliniat că, în astfel de momente, nu e îndeajuns să fii doar ministru al Finanțelor:

„Poate în viață ai și astfel de situații, când trebuie să tai în carne vie. România se apropie de o astfel de situație când, din păcate, măsurile ne vor durea foarte mult, pentru că lăsăm, lăsăm, ne ducem către un colț al camerei, din care se poate ieși doar într-o singură situație. Să știți că nu este îndeajuns ministru de Finanțe, pentru că cineva îți dă peste mână. Dacă aș fi premier, sau șef de partid și premier, pentru că asta este funcția, și poate și un președinte care să te lase să lucrezi și să te sprijine. Acest scenariu, să zic așa, este foarte important. De ce? În 2015, eu am avut o relație bună cu Victor Ponta și am și astăzi, chiar dacă îl mai critic – eu, justificat, el, față de mine, din păcate, fără argumente – el a avut o calitate foarte bună, sper să o mai aibă încă: a deschis ușa guvernării și către oameni noi, tineri, nu doar cei care erau dați pe listă de la partid sau din alte zone ale statului român, cum el a confirmat. După aceea, la masa Guvernului, ca ministru la Fonduri Europene, dar și ca ministru al Finanțelor, am avut și contre cu Victor Ponta, pentru că n-am putut de fiecare dată să-mi impun ideile, soluțiile. Dar de fiecare dată, Victor, când a mers pe ideile mele, i-a mers bine. Are chiar o vorbă foarte bună și mi-a plăcut foarte mult, spune așa: «Am fost prim-ministru în Guvernul condus de Eugen Teodorovici». Și i-am spus: «Măi, Victor, este primul adevăr pe care îl spui. Să te țină Dumnezeu în felul ăsta».

Deci de aia spun, ai nevoie să fii premier, să decizi, pentru că, altfel, telefoane și presiunile din piață încep să curgă. Dacă ești la Finanțe și vrei cu adevărat să iei o măsură pentru români, cu siguranță vor fi telefoanele care vor suna din afara țării sau din țară, de la grupurile de interese. Și, atunci, ai de pus în balanță ca șef de partid și ca premier – «Mă, ce fac, că pierd un sprijin pentru campaniile care vin, îmi pot pierde chiar funcția, pentru că, uite, se destramă coaliția, pentru că un partid din coaliția mea de guvernare poate să dispară peste noapte, și atunci, îmi pierd postul de prim-ministru». Mai mult, dacă ai toate acestea pe aceeași parte – de exemplu, cum a fost perioada USL-ului, aduceți-vă aminte, o chestiune foarte bună, dar spusă românilor înainte de vot, ceea ce este foarte important.

Eu cred în o astfel de alianță între stânga și dreapta, dar spusă românilor dinainte, nu după ce românii s-au hăituit, s-au luptat între ei în campaniile electorale, stânga cu dreapta. (…) Și, atunci, ai nevoie, dacă toți sunt pe cealaltă parte – cum spuneam, premier, președinte de partid ș.a.m.d. – ai și nevoie de un președinte de stat, pentru că noi am trăit 20 de ani de zile, când președintele statului a dat peste mână multora dintre premierii din funcție. Știm foarte bine lupta cu Băsescu, lupta cu Iohannis pe Codul Fiscal, că vorbeam de 2015. Iohannis că a retrimis în Parlament un Cod Fiscal. De ce? Pentru că a arătat foarte bine!”

„Ceva încearcă să ne sperie, într-un fel, pentru a face loc unor măsuri!”

În actualul context, când ar fi necesară o prioritizare a măsurilor care ar putea scoate țara din impasul de a apela, în continuare, la împrumuturi masive, Eugen Teodorovici a explicat, la Gândul Exclusiv, ce ar face dacă ar fi ministru al Finanțelor.

“În primul rând, trebuie spus că economia România este una foarte plăcută și care reacționează foarte bine dacă îi dai ce îi trebuie, măsura potrivită. Chiar dacă, să zicem, unii spun că noi suntem dependenți de economiile din afară, de UE, Germania, ș.a.m.d. Să știți că și criza din 2009 a fost și s-au simțit efectele în România. De ce? Pentru că noi am apăsat pe accelerație exact în direcția opusă, adică am crescut taxele și impozitele și am scăzut veniturile românilor – știm cu toții foarte bine această greșeală puternică în economie. Astăzi, suntem oarecum în aceeași situație, să spunem, să admitem acea situație. (…) Noi avem un deficit asumat pe 2023, de 4,4%. Astăzi, este 2,3% – deci la jumătatea anului, am un 2,3%. Să admitem băbește, făcând calculele, că s-a dublat. Deci unde este catastrofa? Nicăieri. Ceva încearcă să ne sperie, într-un fel, pentru a face loc unor măsuri, cred eu. Pentru că, repet, situația nu este atât de neagră, așa cum încearcă unii să o descrie. Nu, este deficitul asumat pe lege”.

Teodorovici: “Nu avem de ce să respectăm un deficit de 3%!”

Ce se poate face pentru ca România să iasă în câștig după negocierile cu Comisia Europeană? Fostul ministru Eugen Teodorovici are o rețetă pe care a devoalat-o la Gândul Exclusiv.

„Cum spuneam, economia României, dacă îi dai ce trebuie, îți produce cum trebuie, dar și dacă îi dai ce nu agreează, gripează. În primul rând, noi nu avem de ce să respectăm un deficit de 3% agreat de noi, asumat de noi, anul viitor. De ce spun asta? Pentru că este o derogare la nivel european, toate statele membre nu trebuie să mai fie constrânse de deficitul de 3%. De ce? Pentru că a fost COVID-ul și, acum, criza din Ucraina, cu războiul din Ucraina. Asta ce înseamnă? Că premierul îi cere ministrului de Finanțe să meargă frumos la Consiliul de miniștri și să convingă, să facă lobby și să și ajute atunci unde este cazul, cu omologii respectivi, să i se accepte și României această prevedere. Pasul doi, asta ce înseamnă? Pentru mine, țară, liniște, să pot să discut public, dezbatere publică cu toți cei implicați despre ce trebuie să facem în piață, pentru a ridica piața și producătorul sau capitalul autohton, să vedem exact pe fiecare ramură – agricultură, industrie, turism – cum îl pot ridica pe al meu, în detrimentul celui străin, că asta este logica.

Nu există să nu accepte (n.r.- Comisia Europeană), nu există așa ceva. O să caut și eu să văd dacă este publică discuția din Consiliul de Miniștri, unde eram eu președintele Consiliului de Miniștri – este adevărat, eram președintele Consiliului și am spus foarte clar, cum le-am spus și agențiilor de rating: «Atâta timp cât sunt ministrul de Finanțe, să nu vă prind cumva că discutați despre punerea României în deficit excesiv». De ce? Simplu. Chiar dacă eu, să spunem, am probleme cu deficitul – riscul, pentru că tot timpul în 2018-2019 a fost 2,8 – 2,8 – discutăm, după aceea, de ce a sărit la 4,6, pe timpul domnului Cîțu.

Deci am avut tot timpul un deficit sub acea limită, dar tot timpul sabia deasupra capului. Legea europeană spune clar: «Te bag în deficit excesiv dacă ai deficit bugetar peste 3% sau dacă ai datoria publică peste ordinul de plafon». Sunt foarte multe țări în Europa care au această datorie foarte mare, deci, cele două criterii nu trebuie să fie cumulative. Îndeplinite, oricare dintre ele te duc în situația asta. Eu am făcut acest lucru. Repet, la masă, lumea te respectă, dacă cine stă la masă are costumul adecvat, are limba adecvată, în sensul de a se exprima, are fermitatea spuselor – chiar și într-o română stricată, dar esența – pentru că o traduc cei din cască interlocutorilor – trebuie să fie foarte fermă și clară. (…)

Le-am zis că le arunc Europa în cap. Vă dau un exemplu punctual: podul de la Tulcea – pot confirma cei din minister, de la CNAIR ș.a.m.d. – pentru că cei de la Comisie spuneau că nu se va aproba, pentru că nu are traficul suficient care să justifice investiția – și le-am spus: «Dacă cumva îndrăzniți să respingeți acest proiect, care pentru mine este un proiect de suflet, recunosc, pentru țara mea, un proiect mare de infrastructură, niciun fel de problemă. Dar vă arunc Europa în cap și o să vă demonstrez cum proiecte mari de infrastructuri din Europa nu s-au justificat».

Metroul din Madrid nu este un proiect care să se justifice, că nu are trafic, autostrăzi – nu numai în Spania, ci și prin alte părți prin Europa. Deci asta am vorbit-o și cu președintele Curții de Conturi Europene și, atunci, au zis: «Bă, stai puțin. Este ăsta acum pe funcție. Lasă, când o pleca el, facem altfel. Dar cât este ăsta, nu putem să facem decât ce spune legea europeană». Vedeți, este foarte simplu, să știți. Totul este foarte simplu”.

Ce urmează dacă se reduc 20% din posturile din administrație

Una dintre prioritățile pe care fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene o vede de bun augur pentru România în acest moment este cea a reducerii de personal din administrația publică. În ce procent și în ce zone a explicat, în interviul acordat la Gândul Exclusiv fostul ministru Eugen Teodorovici, care cunoaște care ar fi efectele unui astfel de „cutremur” al resurselor umane la nivelul administrației publice.

“În primul rând, avem cele două zone, că se discută de două Ordonanțe, în două zone: publică și privată. În publică, am spus mereu, chiar dacă sunt un om care provin din sistemul public, un 20% dacă se reduce din administrație, nu plânge nimeni – chiar din contră, se schimbă, devine mult mai eficientă administrația. 20% înseamnă foarte mult, dar dacă aș tăia 100.000 de oameni din administrație, de posturi ocupate, din anumite locuri din administrație – măsurile astea orizontale sunt cele mai dăunătoare, dar tu poți să ceri per total administrației, cheltuielile să fie atât, posturile de conducere să fie maxim atât, chiar dacă, de la instituție la instituție, tu analizezi și decizi diferit, în funcție de nevoi. Ai Sănătate, ai Interne, ai Securitate Națională, ai multe zone în care trebuie să aduci personal și, atunci, echilibrezi și, totuși, lași o administrație așa cum este normal să fie, mult mai mai suplă. 100.000 de oameni, cu 10.000 lei brut pe lună înseamnă 2,4 miliarde de euro pe an”.

„Sângele de sârb din mine se blochează în poziția verticală, nu în poziția în genunchi!”

Teodorovici a spus că, dacă ar fi ministru acum, ar tăia posturi chiar și de la Ministerul Finanțelor. Dar și de la autoritățile de control. Acesta este de părere că scuza cu PNNR-ul este falsă și că în discuțiile cu Uniunea Europeană trebuie să primeze interesul național, iar poziția României trebuie să fie verticală.

“Suntem plini de autorități de control pentru că tot timpul s-a invocat Comisia Europeană, pentru că românul a învățat foarte ușor asta. Până la aderare, tot ce voiam să facem în țară, invocam că ne cere Comisia Europeană. Mă uitam la politicieni că aveau un dar fantastic să își însușească această idee – zic: «Băi, ce șmecher». Acum, că suntem membri, am și spus-o: românii vor învăța foarte repede ce înseamnă rolul Uniunii Europene, atunci când le convine. Acum la fel spunem, aceeași chestie: «Domnule, trebuie să facem asta. Păi avem PNRR-ul, pierdem banii» – nu, este totul fals.

Este o minciună, pentru că plecăm de la Constituție. Statul român este statul suveran, este un stat independent, unitar, indivizibil, cu tot ce spune articolul din Constituție. Tu de aici pleci și accepți orice discuție cu terții, chiar și cu Uniunea Europeană, dacă discuțiile acelea converg interesului tău național. Este o chestiune simplă. Eu așa am avut, așa m-am calat întotdeauna, chiar dacă cei la Comisie îmi spuneau «buldozerul»: «Aoleu, vine Teodorovici» – când eram la Fonduri Europene. Erau oamenii ăia îngrijorați și așa crispați, pentru că tot timpul am câștigat în fața lor. Multe dintre porecle erau justificate. Ascultați ce spune comisarul Hans – astăzi, comisar pe Buget, la al doilea sau al treilea mandat de comisar, a fost pe politică regională – în America, la New York, despre Teodorovici. Uitați-vă ce spune Scholz despre Teodorovici, când i-am chemat și pe toți ceilalți miniștrii, care au fost și prim-miniștrii, când i-am adus la București și am terminat președinția, al cărui președinte am fost pe Consiliul de Miniștri de Finanțe.

Oamenii – încă o dată, nu români, dar nu cred că pot fi acuzați de subiectivism. Eu spun asta, că se poate. Și aici, Guvernul cred că ar trebui să apeleze la tot ce înseamnă – dacă vrea să facă pentru noi – orice sfat bun, venit, mai ales, din gura celor care au și practică în spate. «Teodorovici, ia vino încoace, domnule, avem un blocaj cu PNRR-ul ăsta. Cum ai fost ministrul Fondurilor Europene, primul care a făcut în România performanță?» – și în Europa, că Europa era uimită. Apropo, comisarul Michel Barnier, negociator și pentru Brexit – un francez, știți că ei nu ne iubesc, noi suntem tot timpul sub ei, coborâți din copac, din păcate. România făcea absorbție fantastică într-un termen foarte scurt, pleca de la ultima poziție din clasament. Și Michel Barnier ce îmi spune mie? «Domnul ministru, trebuie să vedem exact cum este această absorbție atât de bruscă și atât de mare într-un timp atât de scurt». Și i-am spus că mi-am dat seama unde bate, vezi Doamne, că i-am trimis la Comisia Europeană facturile neverificate, doar ca să fac absorbție.

Și i-am spus: «Domnul comisar, în primul rând, verificați facturile trimise de mine la dumneavoastră. Dacă veți găsi atunci ceva incorect, să îmi spuneți, dar până atunci, nu vă permit să etichetați România ca o țară care nu poate să aibă absorbție de fonduri europene». Recunosc, față de francezi am și eu așa o chestiune liceală, pentru că știu cum ne tratează ei. Ceea ce ei fac, fac foarte bine. Ei sunt cei mai deștepți, cei mai frumoși. Este o abordare logică, sănătoasă, cum poate și americani fac. Capul plecat, sabia nu-l taie. Vorba dulce, mult aduce. Ce înseamnă prostiile astea? De aceea și sângele de sârb din mine nu mă lasă, mi se blochează – se blochează în poziția verticală, nu cea în genunchi. Deci, de asta spun: noi trebuie să lucrăm și la tinerii, copiii noștri, să-i învățăm că sunt cei mai buni, cei mai frumoși, cei mai isteți.

„Sper să nu o dea pe fie-mea afară!”

Fostul ministru Eugen Todorovici are trei copii. Fiica cea mare lucrează la o multinațională, KPMG, dar asta nu l-a împiedicat să afirme, în interviul de la Gândul Exclusiv, că multinaționalele ar trebui taxate.

“Fata cea mare lucrează la o multinațională și, vă dați seama, salariul mic, ore multe lucrate și diferențe de bani dintre ce au ei, ca firmă, ca să lucreze, și ce le dau românilor tineri să lucreze. Este o diferență foarte mare care, cum știm cu toții, nu rămâne în România, pleacă peste hotare”.

Întrebat cum vede taxarea multinaționalelor care ar trebui să plătească în România parte din profit, fostul ministru nu s-a sfiit să declare că este de acord cu o astfel de măsură:

„Da, este simplu. Eu așa aș face, chiar dacă îmi atrag acum antipatia lor – sper să nu o dea pe fie-mea afară! – Domnule, uite care este treaba, meseria de auditor este universală, standardele sunt internaționale. Auditorul român este la fel de bun – ca să nu spun mai bun decât cel de la KPMG sau ceilalți patru. Și, atunci, de ce este diferența de salarizare? Eu nu vreau ca România să devină o țară cu forță de muncă slab plătită!”.

Puteți urmări interviul integral aici:

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV | Procurorul care coordonează ancheta în dosarul “Hells Angels” a fost dat pe mâna Parchetului, pentru favorizare și abuz în serviciu

EXCLUSIV | Președintele CSM avertizează, după valul de pensionări: ”Vor fi termene tot mai lungi. ICCJ ar putea intra în colaps, 80% se pot pensiona”