Financial Times: NATO are la dispoziție doar 5% din apărarea antiaeriană necesară pentru a proteja flancul estic

Europa are doar o fracțiune redusă din capacitățile de apărare aeriană necesare pentru a-și proteja flancul estic, conform unor calcule interne ale Organizației Tratatului  Atlanticului de Nord (NATO), ceea ce scoate la iveală amploarea vulnerabilităților continentului, relatează Financial Times, citând seniori ai alianței, chiar înaintea unei importante reuniuni, derulate joi  și vineri la Praga, pentru pregătirea Summitului NATO, care va avea loc în iulie în Statele Unite ale Americii.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a subliniat importanța apărării aeriene, întrucât Kievul imploră Occidentul să-i furnizeze sisteme și rachete suplimentare pentru a-și proteja orașele, trupele și rețeaua energetică împotriva bombardamentelor zilnice.

Dar, potrivit persoanelor familiarizate cu planurile confidențiale de apărare elaborate anul trecut, statele NATO sunt capabile să ofere mai puțin de 5% din capacitățile de apărare aeriană considerate necesare pentru a-și proteja membrii din Europa Centrală și de Est împotriva unui atac la scară largă, relatează jurnaliștii de la Financial Times.

ACTUALITATE Un bărbat care aduna vreascuri a fost ÎMPUȘCAT MORTAL de un fost deputat în timpul unei partide de vânătoare în Vrancea

14:44

ACTUALITATE Fenomenul care are loc la Marea Neagră, după 3 zile de furtuni puternice. Specialiștii explică: „Va fi tot mai influențată de ciclonul mediteranean”

14:41

Capacitatea de a se apăra împotriva rachetelor și a loviturilor aeriene este „o parte majoră a planului de apărare a Europei de Est de invazie”, a spus un diplomat senior al NATO, adăugând: „Și acum, nu avem acest lucru”.

Dezvăluirile au venit înainte de debutul reuniunii miniștrilor de Externe ai statelor NATO, care discută joi și vineri la Praga pentru a pregăti summitul liderilor alianței de la Washington, în iulie, unde consolidarea apărării europene va fi un subiect central.

Unii lideri europeni și oficiali militari au spus că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un stat membru NATO până la sfârșitul deceniului.

Într-o analiză majoră a apărării de anul trecut, guvernul Regatului Unit a descris „provocarea de a proteja”…împotriva atacului aerian” ca fiind „cea mai acută de peste 30 de ani”.

Folosirea intensă de către Rusia a rachetelor, a dronelor și a „bombelor glisante” extrem de distructive din era sovietică în Ucraina a adăugat urgență eforturilor membrilor NATO de a crește cheltuielile pentru apărare după decenii de reduceri ale bugetului militar.

„[Apărarea aeriană] este una dintre cele mai mari găuri pe care le avem”, a spus un al doilea diplomat NATO. „Nu putem nega”, a soubliniat acesta.

Se caută soluții pe termen lung

Eșecul statelor europene NATO în ultimele luni de a furniza echipamente suplimentare de apărare aeriană Ucrainei a subliniat faptul că stocurile continentului de sisteme scumpe și fabricate într-un timp îndelungat sunt limitate.

Acesta a determinat, de asemenea, o serie de inițiative care se suprapun în încercarea de a găsi soluții pe termen lung. Anul trecut, Germania și-a lansat inițiativa Sky Shield cu mai mult de 12 alte țări din UE pentru a dezvolta un sistem de apărare aeriană comun, folosind tehnologia dezvoltată de SUA și Israel.

Cu toate acestea, Franța a criticat n mod public propunerea și a oferit un alt concept susținut de un număr mai mic de aliați.

Săptămâna trecută, Polonia și Grecia au cerut Comisiei Europene să ajute la dezvoltarea și, eventual, să asiste la finanțarea unui sistem paneuropean de apărare aeriană, propunere pe care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a indicat că o va sprijini.

Unele capitale ale UE au sugerat ridicarea datoriilor comune pentru finanțarea proiectelor de apărare.

Într-o scrisoare trimisă Ursulei von der Leyen, premierii greci și polonez Kyriakos Mitsotakis și Donald Tusk au descris apărarea aeriană drept o „vulnerabilitate majoră a securității noastre”, adăugând că războiul din Ucraina „ne-a [învățat] lecții că nu mai putem ignora”.

Proliferarea dronelor de atac ieftine, cu rază lungă de acțiune, așa cum sunt utilizate de Rusia împotriva Ucrainei, a crescut seria de preocupări.

„Loviturile cu rază lungă de acțiune nu mai sunt o capacitate de superputere”, a spus un oficial al apărării din Vest.

Un oficial NATO a spus că „țintele de capacitate și planurile de apărare sunt clasificate”, dar a adăugat că apărarea antiaeriană și antirachetă „sunt priorități de top” și că „stocurile au fost reduse”, relatează sursa citată.

„Noile planuri de apărare ale NATO cresc, de asemenea, în mod semnificativ cerințele de apărare aeriană și antirachetă în cantitate și pregătire”, a spus oficialul, adăugând că țările investesc în noi capacități de apărare aeriană, inclusiv în avioane de luptă.

„Deci suntem încrezători că descurajarea NATO împotriva Rusiei rămâne puternică”, au adăugat aceștia.

De amintit că, imediat după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, SUA au desfășurat un sistem de apărare aeriană a bateriei Patriot pentru a proteja un aeroport din sudul Poloniei, care a devenit un hub pentru transportul de arme vestice la Kiev.

Dar oficialii spun că membrii NATO au atât de puține astfel de sisteme de scutit, încât capacitatea lor de a desfășura ceva mai mult dincolo de propriile lor teritorii este sever limitată.

În Marea Britanie, cele șase distrugătoare de tip 45 ale Royal Navy sunt echipate cu sisteme de apărare împotriva rachetelor balistice, dar navele au fost supuse unor defecte de proiectare.

Armata britanică are, de asemenea, șase sisteme de apărare aeriană Sky Sabre de ultimă generație, dar interceptoarele lor de rachete au o rază de acțiune de doar aproximativ 40 km, iar două dintre sisteme sunt peste mări.

„Capacitatea de apărare aeriană a Regatului Unit este complet inadecvată”, a spus Jack Watling, cercetător senior la think-tank-ul Royal United Services Institute din Londra.

Integrarea deplină a diferitelor sisteme de apărare aeriană ale Europei ar putea ajuta la compensarea deficitului prin crearea unei rețele dense de senzori și interceptori pe întreg continentul.

Dar „încercările de a actualiza infrastructura de comandă și control a NATO pentru apărarea aeriană nu au demarat niciodată”, a spus Watling, citat de Financial Times.

Agenda discuțiilor de la Praga

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu participă la reuniunea informală a miniștrilor de externe din statele membre NATO, desfășurată la Praga, unde, potrivit MAE, discuțiile urmăresc cristalizarea și armonizarea priorităților aliate în perspectiva Summitului NATO de la Washington. Principalele teme de pe agendă sunt sprijinul aliat pentru Ucraina, implementarea deciziilor adoptate la Vilnius, întărirea sprijinului pentru parteneri.

Șefa diplomației române va evidenția consecințele războiului declanșat de Rusia în Ucraina asupra securității europene și euro-atlantice și va sublinia imperativul unui răspuns ferm al NATO, cu accent pe consolidarea unitară și coerentă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, cu atât mai importantă în condițiile intensificării provocărilor la adresa statelor aliate, se arată într-un comunicat al MAE.

„Ministrul român al afacerilor externe va sublinia necesitatea continuării unui sprijin substanțial pentru Ucraina și va pleda pentru un pachet decizional solid în acest sens la viitorul Summit aliat, de natură să demonstreze angajamentul aliat față de Kiev, atât în planul susținerii practice, cât și  în plan politic, în ceea ce privește consolidarea parcursului euro-atlantic. Totodată, va puncta necesitatea unui sprijin adecvat al Alianței și pentru alți parteneri vulnerabili afectați de războiul în derulare, în special pentru Republica Moldova”, au transmis reprezentanții diplomației române.

Președintele Klaus Iohannis a declarat recent că va convoca CSAT pe subiectul trimiterii unui sistem de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina „imediat după ce experții clarifică chestiunile”. Iohannis a precizat că dacă „se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”.

Declarațiile recente ale președintelui Klaus Iohannis, care a subliniat că România nu poate ceda sistemele Patriot fără a primi ceva în schimb, au fost urmate de un apel al premierului ucrainean Denis Smihal la adresa României. Acesta a evidențiat nevoia critică de sprijin militar, subliniind importanța contribuției României prin furnizarea de sisteme Patriot, esențiale pentru protejarea populației.

Sursa foto: Profimedia

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele