În Hexagon, complicațiile îmbolnăvirii de COVID-19 au mai făcut încă 131 de victime în 24 de ore, total care duce numărul morților la 28.239, de la 1 martie 2020 încoace.
Există însă și o veste bună. Potrivit AFP, numărul pacienților aflați la terapie intensivă continuă să scadă sub 2.000, pentru prima dată din 22 martie a.c., conform bilanţului difuzat zilnic de Direcţia Generală a Sănătăţii din Franța.
Din 1 martie, 19.015 de persoane au fost spitalizate, numărul de cazuri grave de la terapie intensivă fiind de 1.998, cu 89 mai puţin în 24 de ore.
Acest total, care reflectă în special presiunea asupra sistemului spitalicesc, este în scădere din 9 aprilie, după ce a atins un vârf de 7.148.
În contextul efectelor negative generate de pandemia de coronavirus în Franța și în lume, liderul de la Paris, Emmanuel Macron, a declarat luni că țara sa, alături de Germania, își doresc „să dea Europei puteri concrete” în domeniul sănătăţii, după experienţa pandemiei de COVID-19, relatează DPA şi AFP.
Crearea unei „Europe a sănătăţii trebuie să devină prioritatea noastră”, a precizat președintele francez în cadrul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu Angela Merkel privind răspunsul european la criza de coronavirus.
„Voinţa noastră este să dotăm Europa cu competenţe foarte concrete în materie de sănătate. Cu stocuri comune de măşti şi teste, cu capacităţi de achiziţie comune şi coordonate pentru tratamente şi vaccinuri, planuri de prevenţie împărtăşite ale epidemiilor, metode comune pentru identificarea cazurilor.
Această Europă a sănătăţii nu a existat niciodată, trebuie să facem din ea prioritatea noastră”, a afirmat preşedintele francez în faţa mass-mediei.
În aceeași zi și în același context, Macron şi Merkel au propus un plan de relansare în Europa, în valoare de 500 de miliarde de euro.
Suma este menită a echilibra balanța afectată de impactul economic al noului coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.
Parisul şi Berlinul propun ca executivul comunitar să finanţeze această susţinere pentru relansare împrumutându-se de pe pieţe „în numele UE”.
Sumele vor fi utilizate pe post de „cheltuieli bugetare” de ţările europene şi „sectoarele şi regiunile cele mai afectate”, se arată în declaraţie.
Sursă foto: