Germania începe experimentul venitului de bază necondiționat. Pentru o perioadă de trei ani, Germania va oferi 1.200 de euro pe lună persoanelor care vor să participe la un experiment

Pare o ofertă intrigantă. Pentru o perioadă de trei ani, unii oameni vor primi gratuit 1.200 de euro pe lună. Ei trebuie să răspundă doar la întrebările cercetătorilor despre cum se confruntă cu acest venit necondiționat.

Interesul de a participa la experiment a fost copleșitor. În decurs de o săptămână, peste 1,5 milioane de voluntari și-au semnalat disponibilitatea de a participa la un studiu mare privind veniturile de bază necondiționate.

120 de persoane vor primi 1.200 € pe lună pentru o perioadă de trei ani

Organizatorii caută un număr de 1.500 de participanți din care 120 vor primi 1.200 € (1.420 USD) pe lună pentru o perioadă de trei ani, transmite publicatia germană Deutsche Welle.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

„Nu trebuie să facă nimic pentru asta decât să completeze șapte chestionare online în acei trei ani”, spune o descriere a experimentului de pe site-ul web al proiectului.

Banii provin de la aproximativ 150.000 de donatori în acest moment și sunt fără taxe pentru toți beneficiarii. La final, fiecare participant va primi 43.200 de euro, în valoare totală de 5,2 milioane de euro pentru proiect. Toate acestea au fost inițiate de o instituție de caritate publică din Berlin.

Funcționarii de la caritatea Mein Grundeinkommen (Venitul meu de bază) sunt convinși că un venit necondiționat pentru toți cetățenii ar rezolva multe probleme actuale. Presupunerea este că oamenii devin mai creativi și devin mai liberi și mai fericiți dacă nu se confruntă constant cu presiunea de a câștiga suficienți bani pentru a ajunge.

Dacă acest lucru este la curent cu realitatea, vor fi explorate științific în timpul proiectului.

„Vom analiza ce fac oamenii în timpul unei perioade de securitate materială garantată”, a declarat pentru DW șeful proiectului, Jürgen Schupp, de la Institutul German de Cercetări Economice (DIW).

Printre întrebările pe care le va examina se numără:

• Vor cheltui toți banii sau vor economisi o anumită sumă?
• Vor înceta să lucreze total sau să lucreze mai puțin?
• De asemenea, vor dona bani altora?

Experimentul va oferi echipei toate răspunsurile de care are nevoie, spune Schupp. Chiar modificările nivelului de stres al oamenilor pot fi identificate cu ajutorul probelor de păr, susține el.

Bariere ideologice

Dezbaterea despre un venit de bază necondiționat se desfășoară de ani buni și este adesea marcată de prejudecățile ideologice ale oamenilor. Întrebarea de bază este ce fac oamenii atunci când nu trebuie să facă nimic. Oponenții consideră că este ideea unor persoane  care vor să lenevească în detrimentul întregii comunități.

În schimb, susținătorii consideră un astfel de venit ca un instrument de rezolvare a problemelor curente și viitoare. Educația, asistența medicală și ajutorarea vecinilor ar câștiga un statut social mai ridicat pe care îl susțin. În plus, modelele ar putea fi dezvoltate pentru o perioadă în care tot mai multe locuri de muncă ar fi reduse din cauza digitalizării și automatizării în curs.

Banii te fac mai curajos?

Jürgen Schupp de la DIW speră, de asemenea, să înțeleagă aspecte pe care adversarii unui venit de bază le subliniază foarte mult: inovația și antreprenoriatul. „Poate că beneficiarii unui astfel de venit sunt dispuși să ia decizii mai curajoase pentru a deveni angajați sau să încerce o altă carieră.

„Vrem să știm”, citește un slogan al proiectului pilot german. Michael Bohmeyer de la caritate recunoaște că este un pic nervos în legătură cu constatările. „Poate că proiectul pilot nu va confirma impactul pe care îl așteptăm”, spune el într-un videoclip de pe site-ul web al proiectului.

Ceea ce rămâne de văzut este însă dacă dezbaterea publică despre venitul de bază necondiționat va continua cu mai puține intermitențe ideologice în trei ani, când rezultatele studiului vor fi publicate. Există deja critici care susțin că  trei ani nu sunt suficienți pentru a ajunge la concluzii fiabile cu privire la modul în care oamenii s-ar comporta dacă ar avea securitatea unui venit de bază pentru tot restul vieții.

Partidele politice păstrează un profil scăzut

Adăugați la aceasta numeroasele întrebări la care proiectul nu poate răspunde oricum: Cum se vor dezvolta prețurile de consum? Oamenii bolnavi sau nevoiași ar avea mai puțini bani la dispoziție decât acum? Și în ce măsură impozitele trebuie să urce pentru a finanța un astfel de venit?

„Studiul nostru nu va putea cu siguranță să răspundă la toate întrebările legate de venitul de bază”, recunoaște Schupp. Dar așteaptă cu nerăbdare să obțină un răspuns la ceea ce crede că este problema de bază: Cum influențează banii comportamentul oamenilor? „Aceasta este o întrebare științifică, și nu există studii serioase până în prezent care să privească acest aspect”, spune el.

Au fost deja încercări de a afla mai multe despre impactul venitului de bază necondiționat. Rezultatele unui experiment axat pe piața muncii în Finlanda s-au dovedit a fi ambiguu. Un proces similar și chiar mai mare, finanțat public în Canada, a fost oprit după o perioadă scurtă din cauza explodării costurilor.

Până în prezent, în Germania a lipsit sprijinul politic pentru schemele de venit de bază. Niciuna dintre marile partide nu a ieșit în favoarea lor. Doar recent, ministrul german al Muncii, Hubertus Heil și ministrul de finanțe, Olaf Scholz, au indicat că sunt împotriva oricăror astfel de venituri necondiționate.