JUSTIȚIE. CCR: Guvernul poate instaura și prelungi starea de alertă fără acordul Parlamentului. Carantina nu poate fi impusă prin ordin ministerial

Publicat: 25 06. 2020, 16:05
Actualizat: 25 06. 2020, 16:19
CCR a decis că Guvernul poate instaura și prelungi starea de alertă fără a avea nevoie de încuviințarea Parlamentului. Judecătorii constituționali au stabilit că izolarea, carantina și internarea nu pot fi dispuse prin ordin de ministru.

 

Aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat

Judecătorii au admis astfel excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului, Renate Weber, care a reclamat că dispoziţiile articolului 4, alineatele 3 și 4 din legea 55/2020 sunt neconstituţionale, întrucât, prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă, se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională.

De asemenea, Avocatul Poporului a sesizat CCR pe Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.11/2020 care prevede carantina pentru persoanele care vin din zonele afectate de pandemia de coronavirus.

Judecătorii constituționali au stabilit și că izolarea și carantinarea persoanelor care vin din zonele roșii ale pandemiei de coronavirus nu pot fi dispuse prin ordin de ministru.

Instituirea carantinei prin ordin de ministru este neconstituțională

 CCR a decis astăzi referitor la sesizarea Avocatului Poporului pe legea 55/2020 că instituirea carantinei prin ordin de ministru este neconstituțională, iar din acest motiv va fi necesară adoptarea unui proiect de lege care să reglementeze clar condițiile de carantină, izolare și internare obligatorii. În schimb, măsurile de prevenire in caz de epidemii se stabilesc prin ordin al ministrului Sănătății.

În cazul epidemiilor/pandemiilor sau situațiilor de urgență de sănătate publică internaționale declarate de Organizația Mondială a Sănătății, dacă exista un risc iminent pentru sănătatea publică, cu respectarea Regulamentului sanitar internațional (2005), la propunerea Grupului tehnic de experți ai Ministerului Sănătății, ministrul Sănătății instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor”, se arată în articolul atacat la CCR.

Curtea Constituţională a României (CCR) a discutat, joi, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la mai multe articole din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Pe 3 iunie, Avocatul Poporului a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la art. 4 alin. (3) şi (4), art. 65 lit.s), ş), art. 66 lit.a), b) şi c) şi art. 67 alin. (2) lit.b) din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit Avocatului Poporului, prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională.

„Prin intervenţia legislativă a art. 4 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 55/2020, Parlamentul a eliminat hotărârea de Guvern privind instituirea stării de alertă din sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, incluzând-o în sfera excepţiilor reglementate de art. 126 alin. (6) din Constituţie, şi anume actele care vizează raporturile cu Parlamentul”, explica sursa citată.

Critica de neconstituţionalitate se referă şi la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale ce reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul. Avocatul Poporului consideră că prin introducerea unei „noi forme de control parlamentar asupra actelor Guvernului”, Parlamentul „a convertit natura juridică tradiţională de act administrativ normativ a hotărârii de Guvern într-un document politic” ce vizează exclusiv raportul constituţional dintre Parlament şi Guvern.

„O altă critică de neconstituţionalitate se referă la trimiterile din cuprinsul legii la norme legale inexistente în fondul activ al legislaţiei (art. 65, art. 66, art. 67). Astfel, prevederile adoptate în acest mod, şi anume prin trimitere la norme legale inexistente, aduc atingere dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în privinţa clarităţii şi previzibilităţii legii”, a arătat Avocatul Poporului.