Klaus Iohannis s-a întâlnit, în Statele Unite, cu șeful Băncii Mondiale. Ce au agreat oficialii

Șeful statului, prezent la New York cu ocazia participării la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, s-a întâlnit cu președintele Grupului Băncii Mondiale, David R. Malpass.

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut marți, 20 septembrie 2022, o întrevedere bilaterală cu Președintele Grupului Băncii Mondiale, David R. Malpass, potrivit Administrației Prezidențiale.

Întâlnirea de la New York urmează dialogului pe care cei doi lideri l-au purtat la București, la data de 13 aprilie 2022, cu prilejul primirii de către Președintele României a Președintelui Grupului Băncii Mondiale la Palatul Cotroceni.

AceastaeEste a doua întâlnire față în față a șefului statului român cu șeful Băncii Mondiale  în acest an, cea anterioară fiind în 13 aprilie, când l-a primit la Palatul Cotroceni. La acea dată, la scurt timp de la invazia Federației Ruse, agenda discuțiilor a vizat cu prioritate situația generată de războiul din Ucraina, cu accent pe asistența pe care Banca Mondială ar putea să o acorde autorităților române și țărilor din regiune, în general, în efortul de gestionare a situației refugiaților. De asemenea, a fost discutată nevoia de dezvoltare a parteneriatului dintre Grupul Băncii Mondiale și România, pentru un răspuns cât mai adecvat în raport cu provocările economico-sociale actuale. Președintele Băncii Mondiale a avut o întrevedere atunci în România și cu premierul Nicolae Ciucă.

Ajutorul BM pentru România

Potrivit unui comunicat al Adminsitrației Prezidențiale, în cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a reiterat aprecierea României pentru programele de asistență derulate de Banca Mondială în țara noastră, în special pentru cele care au ca scop promovarea reformelor menite să răspundă provocărilor actuale, inclusiv a celor în domeniul energiei, schimbărilor climatice sau educației.

„În ceea ce privește răspunsul la criza energetică, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că războiul de la granițele României, declanșat prin agresiunea militară neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, a adus în prim-plan urgența găsirii de soluții care, pe de o parte, să asigure suficiente resurse energetice și acces la acestea, și, pe de altă parte, prețuri accesibile pentru consumatori. Președintele României a indicat că efectuarea unor studii realizate de către Banca Mondială cu privire la decuplarea prețurilor de electricitate de cele de gaz ar fi utile în luarea unor decizii în acest sens”, a transmis Palatul Cotroceni.

Conform sursei citate, președintele Klaus Iohannis a arătat că România era deja implicată, încă dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina, în dezvoltarea unui număr de proiecte majore vizând diversificarea surselor de energie, precum cele vizând investițiile în centrala nucleară de la Cernavodă și în domeniul reactoarelor modulare mici (SMR). Președintele României a subliniat că finalizarea acestor proiecte va aduce o contribuție importantă pentru securitatea energetică a țării noastre și a întregii regiuni.

În plus, șeful statului a apreciat angajamentul Grupului Băncii Mondiale în România pe probleme legate de sustenabilitate și climă, țara noastră fiind aleasă a fi primul stat din Uniunea Europeană beneficiar al unui instrument al Băncii Mondiale recent lansat – Raportul de țară în domeniul schimbărilor climatice și al dezvoltării (The Country Climate and Development Report/CCDR). Raportul va ajuta la identificarea oportunităților de implementare a acțiunilor climatice de către sectorul public și privat, astfel încât obiectivele de dezvoltare ale României să poată fi realizate în contextul atenuării și adaptării la schimbările climatice.

Nu în ultimul rând, președintele României a mulțumit pentru implicare Băncii Mondiale în proiectele de educație și pentru contribuția sa la Summitul privind transformarea educației, care s-a desfășurat în aceste zile la New York, în marja Adunării Generale.

Cu ocazia întrevederii, președintele David Malpass a reconfirmat angajamentul Băncii Mondiale vizând sprijinirea priorităților de dezvoltare ale României. Președintele Grupului Băncii Mondiale a împărtășit, totodată, viziunea Președintelui Klaus Iohannis pe tematicile dezbătute în cadrul întrevederii bilaterale, inclusiv domeniile care trebuie să rămână în centrul atenției în intervalul următor. Au mai fost abordate implicarea Băncii Mondiale în asigurarea securității alimentare, precum și în eforturile de sprijin ale Ucrainei, inclusiv în procesul de reconstrucție.

Preşedintele David Malpass a remarcat, la rândul său, contribuția României în cadrul Transforming Education Summit și a subliniat preocuparea comună a Băncii Mondiale și a țării noastre pentru a susține creșterea relevanței educației, în contextul provocărilor globale – schimbări climatice, siguranță alimentară etc.

Potrivit comunicatului citat, la finalul discuțiilor a fost convenită continuarea cooperării și menținerea strânsei legături dintre Banca Mondială și autoritățile române în vederea implementării obiectivelor comune, un rol important în acest sens urmând să-l joace echipa Băncii Mondiale de la București.

Istoria relației cu Banca Mondiale

Banca Mondială (BM) este o instituţie financiară internaţională, înfiinţată în urma conferinţei de la Bretton Woods (SUA) din 1-22 iulie 1944, odată cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), și BM şi-a început oficial activitatea la 27 decembrie 1945.

Termenul generic de Banca Mondială (BM) se referă în principal la două dintre instituțiile financiare care o formează, respectv Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BIRD/IBRD (The International Bank for Reconstruction and Development) și Asociaţia Internaţională de Dezvoltare – AID/IDA (The International Development Association), iar proiectele principale de finanţare se derulează prin BIRD.

Din Grupului BM mai fac parte Corporaţia Financiară Internațională – CFI/IFC (The International Finance Corporation), Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor – MIGA (The Multilateral Investment Guarantee Agency) și Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investiţiilor – ICSID (The International Centre for Settlement of Investments Disputes) și, potrivit prezentării Ministerului Afacerilor Externe, fiecare instituţie are un rol distinct în lupta împotriva sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din statele în curs de dezvoltare.

BM reuneşte 189 ţări membre, responsabile de modul în care este finanţată instituţia şi de alocarea fondurilor, iar România este membră a BIRD (din 15 decembrie 1972), CFI (din 23 septembrie 1990), MIGA (din 10 septembrie 1992), ICSID (din 12 octombrie 1975) şi AID (din 12 aprilie 2014).

Activitatea Grupului BM în România a început în anul 1991 şi cuprinde atât programe şi proiecte publice, finanţate de către BIRD prin împrumuturi acordate direct statului, prin Ministerul Finanţelor, cât şi proiecte private, fără garanţie de stat, prin sprijinul acordat de către CFI şi MIGA.

BM a clasificat România, pentru prima dată, ca țară cu venituri ridicate pe baza datelor din 2019 (venit pe cap de locuitor de 12.630 USD). Aceasta reprezintă o evoluție importantă pentru deciziile de rating privind investițiile, precum și în perspectiva procesului de aderare al României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, potrivit sursei citate.

BM a jucat un rol semnificativ în sprijinirea României în perioada de tranziţie de la o economie centralizată către o economie de piaţă funcţională. În perioada 1974 – 1982, BIRD a acordat României împrumuturi în valoare de cca. 2,2 mld. USD, ţara noastră devenind astfel unul dintre cei mai mari clienţi din Europa ai Băncii. În perioada 1991-2018, Banca Mondială a furnizat peste 14,078 mld. USD ca finanţare pentru peste 100 de împrumuturi, garanţii şi granturi BIRD, iar investiţiile CFI s-au ridicat la 2,5 mld. USD în finanţări pe termen lung pentru un număr de 80 de proiecte, potrivit sursei citate.