Magdalena Bistriceanu, despre abuzul în serviciu, cea mai discutată infracțiune la momentul actual
Analistul Magda Bistriceanu face câteva precizări legate de unul dintre subiectele momentului, ”abuzul în serviciu”, un subiect care a stârnit numeroase controverse în spațiul public.
Impunerea unui prag la infracțiunea de abuz în serviciu a stârnit discuții aprinse, iar votul pentru acest amendament în Comisia juridică a Camerei Deputaților, din 4 aprilie, a fost dat în urma unui adevărat scandal.
O zi mai târziu, în 5 aprilie, plenul Camerei Deputaților a adoptat, cu 191 de voturi pentru, 66 împotrivă și 12 abțineri, proiectul de lege care modifică din Codul penal articolele care vizează abuzul şi neglijența în serviciu. În proiectul adoptat, deputații au renunțat la stabilirea unei prag pentru abuzul în serviciu, păstrând posibilitatea folosirii ca probe a interceptărilor făcute de servicii în cazul mai multor infracțiuni.
”Hai să discutam un pic despre necesitatea modificărilor legislative care au stârnit atâtea controverse. Strict doctrinar, această infracțiune necesită, cu siguranță, îmbunătățiri. Abuzul în serviciu a fost, este și va fi, din păcate, una dintre cele mai controversate infracțiuni din Codul penal, care a fost subiectul intervențiilor CCR de-a lungul timpului.
Pentru început, varianta propusă de Guvern, care a și rămas finală, după încercările nereușite de a se introduce un prag de 250.000 lei, a venit pentru a conformiza legea cu Decizia CCR 405/2016.
Care e situația cu Decizia 405/2016? În varianta precedentă, abuzul în serviciu conținea sintagma „îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu”. Problematica acestei sintagme intervenea în momentul în care sfera acestor atribuții de serviciu era așa de extinsă, încât puteam vorbi despre atribuții de serviciu incluse în regulamente interne”, notează Magda Bistriceanu.
”Astfel, CCR a intervenit, pentru a nu se ajunge la fel de fel de situații absurde, în care sub egida penală ar fi intrat fapte de tipul întârzierilor la serviciu, statul prea mult în pauză și așa mai departe”
Magda Bistriceanu
”Majoritatea textelor din Codul penal, care incriminează infracțiuni de rezultat, nu au un prag exprimat valoric al pagubei”
Bineînțeles, mai precizează Magda Bistriceanu, având în vedere obligativitatea deciziilor CCR, astfel de situații nu au mai fost permise încă de când decizia a intrat în vigoare, în anul 2016 – a se vedea punctul 65 din Decizie -, însă este de bun augur coordonarea legislativă efectivă cu această decizie.
”Așadar, pentru cei care se temeau că nu mai e nimeni la adăpost de un proces penal, se pot culca liniștiți la loc. Totuși, pentru cei care voiau să doarmă fară griji după ce au furat până în 250.000 lei, din păcate somnul lor are de suferit în continuare…
În legătură cu pragul, vorbim în continuare de anumite direcții date de CCR ce au în vedere principiul legalității. Discuția despre «necesitatea pragului» reiese tot din Decizia CCR 405/2016, excepția de neconstituționalitate fiind ridicată pentru că infracțiunea este reglementată ambiguu, mult prea general, fapt ce nu este acceptat de principiile de drept penal.
Necesitatea pragului ar fi fost justificată de criticile aduse în Decizia 405/2016 la punctele 69, 75 și 76. Printre altele, Curtea vorbește despre faptul că, fiind o infracțiune de rezultat, abuzul în serviciu trebuie să aibă o anumită intensitate, cuantificată în textul de lege, a pagubei sau a vătămării”, explică Magda Bistriceanu.
”În realitate, majoritatea textelor din Codul penal, care incriminează infracțiuni de rezultat, nu au un prag exprimat valoric al pagubei. Pornind de la același raționament, ar trebui să introducem un prag valoric și la infracțiunile de furt, tâlhărie, înșelăciune și așa mai departe. De ce acolo nu există același interes pentru rigorile principiilor Codului penal? În orice caz, pragul nu avea de ce să fie atât de mare, putând fi un prag formal de 10, 20 sau 50 de lei. Cu siguranță, nu CCR a cerut valoarea de 250.000 lei”
Magda Bistriceanu
Citește și: