Politologul Cristian Pîrvulescu a vorbit la Digi24 despre înlocuirea judecătorului Curții Supreme, Ruth Bader Ginsburg, precizând că schimbarea de la la vârful justiției americane ar putea avea un impact mondial și se va resimți și în Europa, afectând inclusiv Curtea Constituțională din România, în contextul în care “ruperea echilibrului într-o direcție sau alta va conta foarte mult, pentru că în momentul în care vor fi 6 la 3 judecători, echilibrul acesta fragil va dispare“
Președintele Donald Trump a declarat luni că își va dezvălui selecția pentru înlocuirea judecătorului Curții Supreme, Ruth Bader Ginsburg, până la sfârșitul săptămânii.
Decizia cu privire la cine să nominalizeze pentru a înlocui regretatul jurist și pictograma drepturilor femeii – și când să o nominalizeze – se ridică la una dintre cele mai mari decizii ale președinției lui Trump. Conștient de miză, Trump a fost în esență la telefon tot week-endul.După moartea lui Ginsburg, vineri, donațiile către candidații democrați și cauzele prin intermediul platformei de strângere de fonduri online ActBlue au depășit 100 de milioane de dolari, iar Rețeaua de criză judiciară a anunțat luni o campanie de 2,2 milioane de dolari pentru a stimula selecția Curții Supreme a lui Trump.
Prezent la Digi24, politologul Cristian Pirvuelscu spune că judecătoarea Curții Supreme, Ruth Bader Ginsburg, aparent progresistă, a fost mai degrabă centristă, și în deciziile emise.
”Vorbim despre o avocată care a luptat enorm de mult pentru drepturile omului, nu doar pentru drepturile femeii. Din această cauză a fost invitată în 1993 de Bill Clinton să facă parte din Curtea Supremă, unde, deși aparent era o progresistă, a fost mai degrabă o centristă. M-am uitat peste deciziile pe care le-a luat, care s-au situat în general la centru. Femeile care au venit după ea au fost mult mai la stânga, dar era vorba de un echilibru extraordinar de fragil în Curtea Supremă, care s-a prăbușit acum”.
Politologul spune că în 2016, Donald Trump a numit un conservator că judecător, însă în prezent luarea unor decizii progresiste în temeiul unui echilibru fragil va fi dificil de realizat de Curtea Supremă.
”Dincolo de moștenire, vorbim de o criză politică care seamănă foarte bine cu ceea ce s-a întâmplat în 2016, când, în februarie, a murit, de asemenea, un judecător. Fusese numit de Reagan doar cu câțiva ani înaintea doamnei Ginsburg. La momentul respectiv, republicanii din Senat au spus «nu se pune problema schimbării». Sunt foarte importante datele. Acum suntem în septembrie. Atunci era în februarie. Era prea târziu să se facă nominalizarea. Nominalizarea va fi făcută pe 31 ianuarie 2017 de noul președinte ales, care era Donald Trump. Acesta va numi un conservator, păstrând echilibrul, care se va rupe, însă, după aceea.
În momentul de față, scorul era de 5 la 4. Trump a anunțat că va face o propunere imediat. A spus că va fi o femeie. Sunt două femei relativ tinere, undeva în jur de 48 de ani, amândouă judecătoare, amândouă ultraconservatoare. Asta ar duce la o schimbare a situației politice din SUA pe viitoarele trei, poate patru decenii, pentru că judecătorii la Curtea Supremă americană sunt numiți pe viață
Toate deciziile legate de drepturile omului, de dreptul la vot, ș.a.m.d., care au fost considerate decizii curajoase, n-ar putea să mai fie luate în contextul acesta. Ăsta este motivul pentru care democrații vorbesc de ipocrizie, pentru că republicanii au anunțat că dacă o asemenea propunere ar veni o vor propune Senatului. Situația este destul de complicată. Am văzut cel puțin trei, dacă nu patru reprezentanți republicani care au spus că nu pot să nu fie consecvenți declarațiilor pe care le-au făcut în 2016.
De altfel, în 2016, în campania electorală, Donald Trump susținea că trebuie să fie ales președinte pentru a face nominalizarea la Curtea Supremă. Curtea Supremă este o instituție echivalentă Curții Constituționale din România în anumite cazuri. Ea dictează interpretarea articolelor din Constituție. Vom vedea în ce măsură acest echilibru fragil, care face posibil ca decizii așa-numit liberale, progresiste, să mai fie luate de Curtea Supremă, va mai exista sau nu”, a explicat politologul.
Acesta a precizat că schimbarea de la la vârful justiției americane va avea un impact mondial și se va resimți și în Europa, afectând inclusiv Curtea Constituțională din România.
“Ce se întâmplă în SUA influențează Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și, implicit, Curtea Constituțională din România. Nu vorbim doar despre o problemă internă americană. Influența SUA este în continuare determinantă, în ceea ce privește drepturile omului. Ruperea echilibrului într-o direcție sau alta va conta foarte mult, pentru că în momentul în care vor fi 6 la 3 judecători, în acel moment echilibrul acesta fragil va dispare”, a spus Pîrvulescu.