(P) Introducere generală în legislația jocurilor de noroc din România

Context și cadru legislativ

Legislația primară a jocurilor de noroc din România este reglementată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, modificată și completată ulterior (OUG 77/2009). Această ordonanță stabilește definițiile și regulile pentru diferitele categorii de produse de jocuri de noroc, de la loterii și pariuri până la jocuri de cazino și bingo.

Definiții și categorii de jocuri de noroc

Loterie – Joc de noroc care depinde de rezultatul aleatoriu al unor evenimente constând în extragerea de numere, litere, bilete sau simboluri, indiferent de procedura utilizată și caracteristicile mijloacelor folosite pentru extragere (tobe, roți, cupe etc.). Loteria poate fi organizată atât fizic, cât și online, dar în ambele cazuri este monopol de stat și poate fi organizată doar de compania de stat, Loteria Română.

Pariuri – Joc de noroc în care participantul trebuie să indice rezultatele unor evenimente viitoare sau unde rezultatele sunt generate aleatoriu de un sistem IT independent. Legislația reglementează trei categorii de pariuri: pariuri cu cotă fixă (de exemplu, pariuri sportive), pariuri mutuale și pariuri de schimb, care pot fi licențiate și autorizate atât pentru jocuri fizice, cât și online.

SPORT Andrea Compagno s-a destăinuit despre perioada de la FCSB! „M-am trezit inexplicabil pe banca de rezerve”. Cu cine poate semna acum

16:06

CRĂCIUN 🚨 NORAD: Moș Crăciun a sosit în România! A livrat peste 8 miliarde de cadouri și a trecut pe lângă Stația Spațială Internațională

16:00

Jocuri de cazino – Jocuri de noroc care utilizează echipamente specifice, cum ar fi cărți, ruletă, zaruri și mese de joc. Jocurile de cazino online includ, de asemenea, poker online și jocuri de tip slot machine online, permițând operatorilor licențiați pentru cazino online să ofere aceste tipuri de jocuri pe platformele lor de jocuri. In ceea ce priveste astfel de activitati online, utilizatorii pot primi ocazional bonus fara depunere, rotiri fara depunere si asa mai departe.

Poker – Joc de noroc care folosește cărți de poker și, în cazul activităților fizice, se desfășoară exclusiv între participanți în locații specializate.

Jocuri de slot machine fizice – Definite prin două categorii:

• Jocuri de slot machine cu mize și câștiguri nelimitate, jucate prin intermediul unor mașini sau echipamente specifice, cu jucătorii prezenți fizic în locații specializate.
• Jocuri video de loterie, în care jucătorii sunt prezenți fizic și echipamentele de joc trebuie să fie

Jocuri de bingo – Jocuri de noroc definite prin mijloacele utilizate:

• Jocuri de bingo în săli de joc, cu câștiguri generate de elemente aleatorii folosind echipamente de tip loterie și jucători prezenți fizic.
• Jocuri de bingo organizate prin rețele de televiziune, fără prezența fizică a jucătorilor la momentul extragerii.
• Jocuri de bingo online, jucate complet fără prezența fizică a jucătorilor și organizate și transmise prin orice tip de sistem de comunicație.

Jocuri de keno – Jocuri de noroc reglementate doar ca activități de jocuri de noroc online, incluse în categoria jocurilor de bingo și keno online.

Tombola – Activitatea de extragere a numerelor, literelor sau altor simboluri, indiferent de caracteristicile dispozitivelor mecanice, electronice, digitale sau video utilizate pentru generarea sau realizarea extragerii, în care jucătorii (un număr prestabilit de participanți) pot câștiga premii doar în natură, iar valoarea premiilor trebuie să fie de cel puțin 50% din valoarea totală a mizelor plătite pentru participarea la joc.

Jocuri temporare – Jocuri de cazino fizice, jocuri de slot machine cu câștiguri nelimitate și jocuri tradiționale de bingo care au loc în stațiuni turistice sau pe nave de agrement și care se califică drept jocuri de noroc temporare, fiind supuse unei licențe și autorizații temporare valabile pentru o perioadă de trei luni.

Politica privind jocurile de noroc

Jocurile de noroc sunt în general permise în România, cu condiția obținerii licențelor și autorizațiilor necesare și respectării prevederilor legale aplicabile în desfășurarea activității. Jocurile de noroc sunt permise legal în România atât în formele lor fizice, cât și online.

Controlul de stat și inițiativa privată

Ca principiu de bază, primul articol din OUG 77/2009 stipulează că organizarea și exploatarea jocurilor de noroc în România este monopol de stat și poate fi realizată doar în cadrul parametrilor legali specifici impuși de regimul jocurilor de noroc. Cu toate acestea, legislația creează un cadru legal prin care orice operator privat care îndeplinește cerințele prevăzute de lege poate solicita o licenta si autorizatie pentru desfășurarea activităților de jocuri de noroc în România. În prezent, criteriile și condițiile în baza cărora sunt acordate licențele nu pot fi considerate ca ducând la o situație de oligopol sau monopol.

O excepție există în ceea ce privește jocurile de loterie. Legislația în vigoare stabilește că, atât jocurile de loterie fizice, cât și cele online, pot fi organizate doar de Loteria Română; prin urmare, acesta reprezintă un monopol de stat.

Probleme teritoriale

Legislația jocurilor de noroc din România prevede expres că licența și autorizația acordate unui operator permit acestuia să își desfășoare activitatea la nivel național, fără a fi necesară obținerea de aprobări, autorizații sau licențe de la alte autoritati publice competente decât Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Legea impune, totuși, o obligație de notificare a autorităților locale, ceea ce înseamnă că operatorul este obligat să informeze în prealabil municipalitatea locală despre începerea activităților de jocuri de noroc în acea zonă specifică.

Jocurile de noroc offshore

În conformitate cu legislația în vigoare, doar operatorii din UE, Spațiul Economic European (SEE) sau Confederația Elvețiană pot solicita și obține licențele și autorizațiile necesare pentru a furniza servicii de jocuri de noroc în România. În plus, în urma modificărilor aduse legislației primare a jocurilor de noroc din România, care au intrat în vigoare la 6 octombrie 2023, operatorii cu sediul în afara României (dar totuși localizați în UE, SEE sau Confederația Elvețiană) trebuie să înregistreze un sediu permanent în scopuri fiscale în România pentru a putea obține (sau menține, unde este cazul) licențele și autorizațiile necesare de la ONJN.

O situație în care un operator economic străin furnizează servicii de jocuri de noroc în România fără a deține licența și autorizația relevantă emisă de ONJN este reglementată în mod explicit de legislație ca o infracțiune penală sancționată cu închisoare pentru o perioadă de la o lună până la un an sau cu o amendă. Sancțiuni legislative suplimentare sunt de asemenea prevăzute pentru o entitate juridică care oferă servicii de jocuri de noroc nelicențiate în România: entitatea va fi dizolvată și sumele rezultate din activitatea ilegală vor fi confiscate.

Măsuri de prevenire și control al activităților nelicențiate

ONJN gestionează o listă neagră care cuprinde toate site-urile web, platformele, mărcile și aplicațiile de jocuri de noroc nelicențiate în România. Această listă conține în prezent peste 1.400 de nume de domenii internet. În acest sens, legislația prevede, de asemenea, că furnizorii de servicii internet (ISP) și toți furnizorii de servicii pentru industria jocurilor de noroc, inclusiv furnizorii de servicii de plată, sunt obligați să se conformeze deciziilor ONJN. ISP-urile sunt obligate să blocheze accesul la site-urile din lista neagră (precum și la cele care promovează activități de jocuri de noroc nelicențiate), sub sancțiunea unei amenzi cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei.

Legislația jocurilor de noroc din România este complexă și detaliată, având ca scop principal reglementarea riguroasă a activităților de jocuri de noroc pentru a asigura un cadru legal corect și sigur atât pentru operatori, cât și pentru jucători. De la definițiile specifice ale diferitelor tipuri de jocuri de noroc până la măsurile stricte de control și prevenire a activităților nelicențiate, legislația românească în domeniu reflectă o abordare cuprinzătoare și bine structurat, menită să echilibreze interesele economice și sociale.