Politologul Cristian Pîrvulescu a vorbit la Gândul Live despre ierarhia partidelor politice și crearea unei majorități parlamentare, realizabilă doar de PNL, o majoritate fragilă, influențată de apariția noului partid pe scena politică care va ”schimba exercițiul politic”. Calculele politice ale lui Klaus Iohannis și programul prezidențial -„Împreună pentru România Normală”- în ceea ce privește reformele, va fi dificil de aplicat cu ”un guvern parlamentar”, iar ”președintele va trebui să își modifice ambițiile”. Lipsa reformei în ceea ce privește oganizarea administratiei publice, interdependentă de reforma constitutională, a fost vizibilă în pandemie, ”un preț plătit cu vârf și îndesat”. O altă consecință a alegerilor parlamentare și a lipsei de reforme va fi observabilă în educația viitoarelor generații care vor concura cu ”competitori performanți din Asia”.
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că nu există un câștigător în alegerile parlamentare. Principiul guvernării este majoritatea parlamentară, una fragilă, din cauza lipsei unei alte alternative, iar partidul care o poate obține este PNL, deși s-a clasat pe locul al doilea în preferințele românilor. Partidul care a apărut pe scena politică, AUR, schimbă raportul de forțe pe scena politică și va complica prin urmare, exercițiul politic.
„Să lămurim puțin ierarhia. Nu sunt câștigători în alegeri parlamentare. Sunt partide care se clazează pe locul întâi, pentru că majoritatea se formează în interiorul Parlamentului. Principiul guvernării este majoritatea. Câtă vreme PSD nu are majoritate, s-a clasat pe primul loc. PNL a pierdut primul loc, dar poate forma majoritatea. Spuneți dvs că este fragilă, doar că nu există o alternativă la această majoritate. Va fi o majoritate fragilă nu atât numeric, cât mai degrabă politic și asta din cauza apariției partidului AUR. Schimbă total raportul de forțe pe scena politică. Vine din afară, cu un mesaj care nu este doar naționalist și extremist, ci fundamentalist religios, se împotrivește categoric modelului liberal pe baza căruia s-a construit UE și este împotriva filozofiei drepturilor omlui. Va complica foarte mult exercițiul politic” .
Președintele Iohannis spera ca programul politic să poată fi pus în practică cu o majoritate prezidentială și un guvern prezidențial, însă alegerile parlamentare au generat un guvern parlamentar, nu tocmai cel dorit de acesta.
„Președintele Iohannis a avut un program pentru care a fost ales în 2014 și apoi în 2019 și pe care l-a putut pune în aplicare. Spera să aibă o majoritate prezidentială și un guvern prezidențial prin care să își pună programul în aplicare. Acum are un guvern care este parlamentar. Nu e majoritatea pe care și-o dorea” .
În ceea ce privește reformele necesare și planificate de Iohannis se numără cea institutională, a administrației publice și a serviciilor publice.
„Care erau reformele?
O reformă instituțională care presupunea o modificare a Constituției. Suntem în blocaj instituțional de două decenii, iar în momente de criză, cum e acesta, se simte masiv. Apoi, o reformă a administrației publice și o reformă a serviciilor publice. O posibilă reformă constitutională ar avea nevoie pe de o majoritate parlamentară de 66%. Ca să faci o reformă constituțională ai nevoie, pe de o parte de o majoritate parlamentară de 66%. Să presupunem că, în mod rațional, se poate ajunge la consens cu PSD. Mă îndoiesc că se poate ajunge la consens cu AUR. Dar se trece la faza următoare, la referendum. Avem o situație societală explozivă. Dacă recuperarea economică, după criza Covid, nu va fi rapidă, un referendum va deveni un plebiscit împotriva Guvernului, împotriva președintelui, și va fi ratat.
Nu ne mai putem juca cu focul. Ca urmare, președintele va fi nevoit să își modereze ambițiile și să facă, probabil, reforme de echilibru la serviciile publice, la statul de drept, dar nu o reformă amplă care să regleze problemele. O amânăm. Nu știu dacă 4 ani sau 40 de ani. O amânăm deja de 20 de ani.
Necesitatea unei reforme a organizării administrative este extrem de vizibilă, în condițiile în care interesele baronilor locali primează în fața nevoilor cetățenilor. Astfel, politologul spune că este nevoie de politici regionale care să concretizeze în mod clar viziunea asupra anumitor domenii viabile, cât și o înțelegere asupra rolului statului. Despre actualul Parlament, Cristian Pîrvulescu spune că nu este interesat de un astfel de subiect, considerându-l prea tehnic. Însă, consecințele vor fi vizibile la viitoarele generații care vor concura cu cetățenii din Asia, un performant în educație în următorii 10-15 de ani.
„Când vorbeam de reforma adminstrației, mă gândeam la reforma organizării administrative care depinde de reforma constituțională. Am văzut că județele nu funcționează. Avem nevoie de altceva decât de județe. Putem menține judetele, dar avem nevoie de regiuni care să concretizeze niște politici clare. Interesele baronilor nu erau să dezvolte spitale regionale, iar în pandemie am plătit cu vârf și îndesat acest lucru.
Reforma serviciului de sănătate nu e o reformă a spitalelor, ci a viziunii privind spitalele și o reînțelegere a rolului statului. Din nefericire, niciunul dintre cei care au intrat în Parlament nu insistă asupra acestei discuții, care pare să fie prea tehnică. dar esențială. Dacă nu vom modifica politica de educația și de sănătatea, vom plăti prețul. Avem deja o generație care a pierdut 2 ani din viața lor de educație, în vreme ce concurenții din Asia nu au închis școlile, au o performanță extraordinară în educație și vor putea să ne concureze din plin peste 10-15 ani”.
Despre ” valabilitatea” coaliției parlamentare, Cristian Pîrvulescu spune că va rezista atât cât va fi nevoie, în condițiile în care nu există o altă alternativă.
Cât va rezista coaliția parlamentară PNL-USRPLUS-UDMR?
„Cât va fi nevoie. Va avea majoritate. Nu știu dacă domnul Cîțu va rezista” .