Polul sărăciei în România. În 37 dintre judeţele României veniturile sunt mai mici decât media pe economie

In 37 dintre judeţe câştigul salarial mediu net lunar în anul 2019 s-a situat sub media pe economie

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.349 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.360 lei, cu 21% mai puţin decât media pe economie), Covasna (2.379 lei, cu 20,3% mai puţin decât media pe economie), Bihor (2.385 lei, cu 20,1% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (2.389 lei, cu 20% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare se situează Municipiul Bucureşti (4.068 lei, cu 36,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3.449 lei, cu 15,5% peste media pe economie) şi Timiş (3.310 lei, cu 10,9% peste media pe economie).

”Câştigul salarial mediu brut lunar realizat în anul 2019 pe total economie a fost 4.853 lei. Câştigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naţionale a fost 2.986 lei, în creştere cu 13% (+344 lei) comparativ cu anul precedent”, arată datel INS.

Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2019, superioare mediei pe economia naţională, au fost în informaţii şi comunicaţii (+89%), intermedieri financiare şi asigurări (+66,8%), administraţie publică (+65,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+46,8%), industria extractivă (+43,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,9%), sănătate şi asistenţă socială (+24,5%), respectiv în învăţământ (+13,7%).

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-42,2%), alte activităţi de servicii (-36,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,3%), comerţ (-20%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,6%), tranzacţii imobiliare (-16,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-13,4%), industria prelucrătoare (-13%), transport şi depozitare (-8,2%) şi construcţii (-6%).

Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat în învăţământ

Faţă de anul 2018, s-au înregistrat creşteri ale costului mediu lunar în toate activităţile economice, cele mai importante fiind în învăţământ (+21,3%), construcţii (+20,3%), tranzacţii imobiliare (+17,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+14,9%), administraţie publică (+13,5%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,2%).   În anul 2019, numărul mediu al salariaţilor a fost 5,164 milioane persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 96.400 persoane. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,704 milioane persoane, respectiv 52,4% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 33.300 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 63.100 persoane.   Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar, 62,8% (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 19,9%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,7% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.   Activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,5%, respectiv 83,5% din totalul salariaţilor acestor activităţi. Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate suntcele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,7%), intermedieri financiare şi asigurări (69,9%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,3%).

Domeniile care au făcut angajări

Comparativ cu anul 2018, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în comerţ (+25.500 persoane), construcţii (+20.700 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+14.300 persoane), informaţii şi comunicaţii (+11.700 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+8.000 persoane), hoteluri şi restaurante (+6.800 persoane), transport şi depozitare(+6.200 persoane), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+4.300 persoane).

Cine a făcut concedieri

La polul opus, cu scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile de industrie prelucrătoare (-12.200 persoane), intermedieri financiare şi asigurări (-1.600 persoane), învăţământ (-1.100 persoane) şi industrie extractivă (-0,7 mii persoane)   Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2019 a fost 5,481 milioane persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2018, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 54.900 persoane.