Raluca Turcan vrea ca legea consumatorului vulnerabil și pensionarea la 70 de ani să fie adoptate cât mai rapid. Când vrea ministrului Muncii să intre în vigoare

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, solicită Parlamentului accelerarea procedurilor pentru adoptarea proiectelor de lege privind consumatorul vulnerabil din sistemul energetic, la un termen devansat față de cel din actul aprobat de Guvern și trimis Legislativului, pentru a oferi ajutoare mai curând celor caere au nevoie, în contextul scumpirilor, respectiv pensionarea opțională la 70 de ani, care implică și limitarea cumulării pensiei cu salariul pentru cei mai mulți bugetari.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a solicitat președinților celor două Camere ale Parlamentului să accelereze demersurile pentru adoptarea a două proiecte de acte normative inițiate de minister, ambele aflate în procedură de urgență: proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic și proiectul de lege privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, se arată într-un comunicat transmis, joi, de instituție.

Traseul legislativ

Solicitarea adresată președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban, vizează urgentarea procedurilor pentru adoptarea, până la sfârșitul lunii octombrie, a Proiectului de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic , aflat acum în comisiile permanente ale Camerei.

„Intenția noastră este ca legea privind protecția consumatorului vulnerabil să se poată aplica începând de anul viitor, pentru că noua lege prevede atât creșterea numărului de beneficiari, cât și a cuantumului sprijinului acordat”, a declarat Raluca Turcan, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Termenul vizează începutul anului, în timp ce proiectul aprobat de Guvern, în 25 martie, și trimis Parlamentulului inca termenul de intrare în vigoare în septembrie 2022. „Legea va intra în vigoare la 1 septembrie 2022, pentru aplicarea acesteia urmând ca, prin hotărâre a Guvernului, până la aceeași dată, să fie aprobate normele metodologice, astfel încât instituțiile implicate să poată asigura logistica necesară aplicării”, anunța Ministerul Muncii la data adoptării de către Executiv. Termenul fusese amânat, după ce, în primă lectură, proiectul propunea intrarea în vigoare din 1 septembrie 2021.Între timp, proiectul a primit avizul senatorilor și a ajuns în comisiile Camerei Deputaților.

„I-am scris astăzi (miercuri – n.r.) preşedintelui Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, să urgenteze proiectul de lege pe care l-am iniţiat ca ministru al Muncii, de sprijin pentru consumatorul vulnerabil de energie, astfel încât, cu resursele identificate deja de Ministerul Energiei şi de primul-ministru să putem face aplicabilă această lege a consumatorului vulnerabil aflat în risc de sărăcie energetică chiar începând cu 1 ianuarie anul 2022”, a precizat ministrul.

Premierul Florin Cîțu a anunțat săptămâna trecută că statul ar putea suporta o parte din factura la energia electrică în această iarnă, iar ministrul Energiei, Virgil Popescu, spunea recent că își dorește că legea să fie adoptată și să intre în vigoare chiar din octombrie 2021.

„M-am ambiţionat şi, cu toate că erau suficienţi doritori să-i cânte prohodul, a fost aprobat în Guvern, transmis Parlamentului şi blocat în Parlament până acum şi, împreună cu colegii mei din Guvern, am găsit soluţii astfel încât să fie aplicabil şi chiar devansat începând cu 1 ianuarie 2022. Prin acest proiect creşte şi numărul de beneficiari, şi suma alocată pentru a compensa creşterile de preţuri”, a mai spus ministrul Muncii, citat de Agerpres.

Câți beneficiari sunt estimați

Discuțiile vin în contextul scumpirilor la energie care sunt așteptate în această iarnă. Potrivit celui mai recent raport al Institutului Național de Statistică (INS) privind inflația, aceasta a înregistrat o creștere mai ales din cauza scumpirilor prețurilor la energie electrică și gaze. Per ansamblu, rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 a ajuns la 5%, în creștere cu 1,1% față de cea anunțată în iunie. Gazele au avut a doua cea mai mare scumpire de 20,55%  în iulie 2021 față de iulie 2020, după cea la energie electrică (24,65%) și în fața celei la combustibili (12,96%) și tutun, țigări (4,95%).

Mai mult, se așteaptă scumpiri și pentru consumatorii de gaze naturale care au trecut anul trecut pe piața concurențială, dar trebuie să își reînnoiască aceste contracte, dar la prețuri mai mari.

Proiectul privind protecția consumatorului vulnerabil de lege vizează creșterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul – de la 800 lei la 810 lei pe persoană din familie, respectiv de la de la 1.082 lei la 1.445 lei pentru persoana singură. Cuantumul ajutorului se stabilește prin compensare procentuală față de o valoare de referință, pentru toate sistemele de încălzire, față de cuantumurile nominale prevăzute anterior pentru gaze naturale, energie electrică și combustibili solizi/lichizi.

Documentul introduce suplimentul pentru energie în cuantum egal pentru toate gospodăriile, acordat pe tot parcursul anului, iar plata ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu lemne pentru beneficiarii ajutorului social se va prelua din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și nu va mai fi în sarcina directă a autorității administrației publice locale. Numărul estimat al beneficiarilor este de aproximativ 427.600 de gospodării.

Conform proiectului actual, pentru lunile din 2022, începând din septembrie, se estimează un necesar de finanțare de 115.150.290 de lei. În ceea ce privește impactul bugetar pentru un an întreg, în actuala variantă se estimează un necesar de 259.205.980 de de lei. Conform documentului, diferența în plus față de cheltuielile actuale ale unui sezon rece este de 200.000.000 de lei.

Pași mai repezi pentru  pensionarea la 70 de ani

Ministrul Muncii a făcut demersuri pentru grăbirea adoptării proiectului de lege ce prevede opțiunea pensionării peste limita de vârstă, dar și limitarea posibilității de cumulare a pensiei cu salariul pentru majoritatea bugetarilor.

Astfel, anunța Ministerul Muncii, prin adresa transmisă președintelui Senatului, Anca Dragu, ministrul Muncii solicită accelerarea procedurilor pentru adoptarea, până la sfârșitul lunii septembrie 2021, a Proiectului de lege privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, aflat acum în dezbaterea comisiilor permanente ale Senatului. Dacă nu este prevăzut altfel, o lege adoptată și promulgată intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit Ministerului Muncii, proiectul de lege, adiptat în iunie, dă posibilitatea persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare și își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, de a opta între continuarea activității până la împlinirea vârstei de 70 de ani și încetarea raportului de muncă sau a raportului de serviciu în sistemul public.

„Pentru realizarea justului echilibru între interesul general al populației și protecția drepturilor fundamentale ale individului, proiectul de lege stabilește posibilitatea exprimării opțiunii între acordarea pensiei cu încetarea activității sau acceptarea suspendării plății pensiei pe durata continuării activității. Astfel, pensionarii din sistemul public au posibilitatea să primească fie pensia integrală, fie salariul lunar corespunzător funcției ocupate până la împlinirea vârstei de 70 ani în cazul în care optează pentru prelungirea activității în sistemul public”, se arată în informarea transmisă de Ministerul Muncii.

Potrivit datelor anunțate de ministrul Muncii, în iunie erau 35.000 de bugetari care cumulau pensia cu salariul.

Totuși, proiectul prevede o serie de excepții de la interdicția de cumulare a celor două categorii de venit, pentru ca legea să fie constituțională. Astfel, dacă legea trece și de votul din Parlament și este promulgată, vor putea cumula pensia cu salariul următoarele categorii:

• persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică sau cele pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție
• persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare
• personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora
• pensionarii încadrați în gradul III de invaliditate
• membrii Academiei Române
• asistenții personali și asistenților personali profesioniști prevăzuți de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare
• asistenții maternali prevăzuți de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare
• îngrijitorii la domiciliu pentru persoana vârstnică prevăzuți de Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.