RAPORT. România are cea mai mare rată de mortalitate în urma accidentelor rutiere din UE

România înregistrează cea mai mare rată a mortalității în urma accidentelor rutiere din Uniunea Europeană, cu 96 de decese la milionul de locuitori. Cele mai sigure drumuri sunt înregistrate în Suedia, cu 22 de decese, anunță Comisia Europeană.

România, la coada clasamentului

Un raport raport al CE, media europeană este de 51 de morți la milionul de locuitori.

„Cele mai sigure drumuri sunt în Suedia, cu 22 de decese la milionul de locuitori, și Irlanda, cu 29 de decese. În timp ce România, cu 96 de decese la un milion de locuitori, Bulgaria, cu 89 de decese și Polonia cu 77, înregistrează cele mai mai rate de mortalitate în 2019”, se arată în raport.

Oficialii europeni susțin că sunt câteva state care au realizat progrese semnificative în reducerea deceselor cauzate de accidente rutiere, printre care se numără Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda și cele trei țări baltice – Letonia, Lituania și Estonia.

Croația, record al reducerii a deceselor din accidente, între 30 și 40%.

În comparație cu anii anteriori, pe drumurile din UE și-au pierdut viața mai puține persoane în 2019.

Astfel, se estimează că 22.800 de persoane au murit în accidente rutiere anul trecut, în scădere cu 7.000 (23%) față de anul 2010, iar în comparație cu 2018 numărul morților a fost mai mic cu 2%.

„Cu o medie de 51% de decese la un milion de locuitori, UE rămâne de departe cea mai sigură regiune din lume când e vorba de siguranța drumurilor”, se mai arată în raportul CE.

Comisarul european pentru Transport, Adina Vălean, a declarat că obiectivul este „niciun deces și niciun rănit grav pe drumurile EU până în 2050”.

„Ne propunem cu 50% mai puține decese și cu 50% mai puține răni grave până în 2030 și știm că această țintă poate fi atinsă. UE a înregistrat o scădere substanţială a deceselor rutiere în trecut, dar în ultimii ani cifrele au stagnat. În plus, discrepanţele dintre state rămân uriașe. Ne vom atinge obiectivul doar prin combinarea de măsuri legislative, fonduri adecvate, standarde pentru vehicule și infrastructură, digitalizare și schimburi de bune practici”, a mai afirmat Vălean.