Raport UE privind drogurile 2020: Interesul pentru substante noi, tranzactiile on-line si decesele prin supradozaj au crescut

Pandemia de coronavirus a avut un „impact imediat, perturbator” asupra consumului și furnizării de droguri ilegale, precum și a serviciilor utilizate pentru a ajuta consumatorii de droguri.

În Raportul european privind drogurile din 2020 al agenției UE pentru droguri, situația utilizatorilor, dealerilor și forțelor de ordine s-a schimbat dramatic odată cu măsurile de blocare impuse în multe țări pentru a contracara răspândirea COVID-19.

În timp ce scopul raportului este de a dezvălui tendințele din anul precedent, acesta evidențiază o serie de moduri în care coronavirusul pune în pericol unii utilizatori vulnerabili de droguri.

Se estimează că 20 de milioane de tineri adulți din Europa ar fi consumat droguri în ultimul an.

Modul în care pandemia a schimbat obiceiurile de consum

Datorită blocării impuse în mai multe țări europene, drogurile care sunt adesea consumate în medii sociale sau de partid au înregistrat o scădere a utilizării raportate, potrivit raportului.

Acestea includ cocaina și MDMA. Cu toate acestea, acest lucru poate fi cauzat și de întreruperile lanțurilor de aprovizionare pe piață, cauzate din nou de măsuri restrictive.

Au fost raportate un interes mai mare sau utilizarea unor substanțe noi, cum ar fi benzodiazepinele, pe piața substanțelor psihoactive noi.

Unii consumatori de droguri pot fi, de asemenea, susceptibili la infectarea cu coronavirus, din cauza comportamentelor asociate cu consumul de droguri.

De exemplu, împărțirea articulațiilor de canabis sau a paielor pentru consumul de cocaină sau a echipamentelor, cum ar fi țevile și lingurile pentru droguri precum crack sau heroina, ar putea fi un factor în răspândirea virusului.

Cannabis-ul rămâne cel mai consumat drog la nivelul UE și în România. Heroina ocupă ultimele locuri în consumul de droguri la nivelul Europei, ca și în România

Heroina ocupă ultimele locuri în consumul de droguri la nivelul Europei, ca și în România, însă este poate cel mai „vizibil” drog ca impact în spațiul public, pentru că provoacă cele mai multe decese prin supradoză și boli asociate injectării (SIDA, hepatită, etc.). La nivelul UE, peste 80% din decesele provocate de supradoze de drog sunt din cauza heroinei.

În România, nu doar că utilizatorii de heroină sunt săraci, dar au acces și la o „marfă” de foarte proastă calitate, care le poate pune viața în pericol și mai mult, explică Cristina Fierbințeanu, de la ARAS.

Cannabis-ul rămâne cel mai consumat drog la nivelul UE, cu peste 27% din populația adultă care declară că a consumat măcar o dată în viață acest drog. Următorul drog ca prevalență în UE este cocaina, cu aproape 18 milioane de utilizatori cel puțin o dată în viață. Clasamentul consumului de droguri este completat în ordine de MDMA (pastilele de tip ecstasy), amfetaminele și heroina.

În România, conform celui mai recent raport al Agenției Naționale Antidrog, cannabis-ul este cel mai consumat drog, urmat de „noile substanțe psihoactive” (așa-numitele „legale”).

Cumpărarea și vânzarea în timpul unei pandemii – utilizarea vânzărilor online prin piețele darknet

În ce privește traficul de droguri, restricțiile din pandemie nu l-au afectat, arată raportul european privind drogurile în 2020. Blocările din țările europene au cauzat inevitabil o schimbare a modului în care au fost vândute drogurile, piețele locale fiind întrerupte, deoarece libertatea de circulație a fost restricționată.

În timp ce tranzacțiile locale par să revină la normal, împreună cu relaxarea măsurilor de blocare, raportul afirmă că unele schimbări de comportament care au fost observate pot persista.

De exemplu, utilizarea vânzărilor online prin piețele darknet, rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie criptate „par să joace un rol mai important în aprovizionare de droguri ”.

De asemenea, s-au observat mai puține tranzacții față în față și mai puțină utilizare a numerarului.

Directorul agenției UE pentru droguri, Alexis Goosdeel, a declarat: „Pandemia COVID-19 a avut un impact imediat, perturbator, asupra consumului de droguri, ofertei cu amănuntul și serviciilor și a evidențiat nevoile speciale ale persoanelor care consumă droguri. (…)

Trebuie totuși să ne îngrijorăm că, pe măsură ce repercusiunile economice ale crizei intră în vigoare, unele din comunitățile noastre pot deveni mai vulnerabile la problemele de droguri și la implicarea pe piața drogurilor, punând o presiune mai mare asupra serviciilor noastre deja întinse”.

Creștere uriașă a deceselor prin supradozaj în rândul persoanelor cu vârsta peste 50 de ani

O altă constatare din raport – fără legătură cu coronavirusul – este proporția mai mare de decese cauzate de supradozaj de droguri în rândul grupurilor de vârstă mai în vârstă.

Între 2012 și 2018, numărul deceselor prin supradozaj de droguri în rândul grupului de vârstă de peste 50 de ani a crescut cu 75%.

Acest lucru indică faptul că decesele cauzate de supradozaj de droguri sunt din ce în ce mai asociate cu îmbătrânirea consumatorilor pe termen lung, care trebuie să fie vizați pentru tratament și măsuri de reducere a daunelor.

Vârsta medie a celor care au murit în Europa a continuat să crească, ajungând la 41,7 ani în 2018. Numărul estimat de decese prin supradozaj care implică droguri ilicite în UE în 2018 este de 8.300.

Raportul spune că aceasta este o relfecție a naturii îmbătrânite a unei mari părți a populației europene care utilizează opioide, în principal în vestul Europei, care prezintă cel mai mare risc de deces prin supradozaj de droguri.

În unele țări, o proporție a cazurilor de opioide poate fi legată de decesele care implică opioide în contextul gestionării durerii pe termen lung.

Aprovizionarea continuă să crească

O altă dintre tendințele cheie evidențiate în raport este creșterea interceptărilor de transporturi mari de droguri ilegale.

Sechestrele din ce în ce mai mari de transporturi de cocaină, canabis și heroină transportate pe mare sugerează că producția și aprovizionarea continuă să crească și ridică îngrijorarea că bandele criminale se infiltrează în lanțurile de aprovizionare, rutele de transport maritim și porturile.

Sechestrele de cocaină sunt acum la un nivel record, cu 181 de tone capturate în 2018, se arată în raport.

Belgia, Spania și Olanda sunt țări cheie pentru interceptarea unor cantități mari.

Puritatea cocainei sa dovedit a fi, de asemenea, la cel mai înalt nivel timp de un deceniu în 2018.

MDMA de înaltă rezistență pe piață arată, de asemenea, o nevoie mai mare de conștientizare a utilizatorilor, spune agenția de droguri, cu tablete care conțin „niveluri extrem de ridicate de MDMA”, care prezintă riscuri grave pentru sănătate pentru utilizatori.