Reformele judiciare din România, „contrare legislației UE”, afirmă avizul juridic al Curții Europene

Măsurile introduse de guvernul României pentru reglementarea judecătorilor nu le garantează independența și sunt contrare legislației UE, potrivit avizului juridic oficial dat instanței superioare europene.

Numirea de către guvernul de la București a unui inspector judiciar șef interimar și crearea unui departament de urmărire penală cu supravegherea exclusivă a infracțiunilor judecătorilor, contrare legislației UE

Avizul avocatului general vine înaintea unei viitoare hotărâri a Curții Europene de Justiție (CEJ). Nu este obligatoriu, dar este văzut ca fiind în mare măsură influent.

Sfatul vine pe fondul unei controverse asupra statului de drept în unele state ale UE din Europa Centrală și de Est. România rămâne sub supravegherea UE asupra legilor despre care criticii susțin că amenință independența judiciară și decriminalizează corupția.

Urmează o cerere a mai multor instanțe române, care au solicitat CEJ să se pronunțe dacă reformele aduse de România respectă statul de drept și garantează protecția judiciară și independența.

Acest caz se referă la numirea de către guvernul București a unui inspector judiciar șef interimar și crearea unui departament de urmărire penală cu supravegherea exclusivă a infracțiunilor judecătorilor.

Michal Bobek, unul dintre avocații generali ai CEJ, sfătuiește instanța într-un aviz legal oficial că măsurile nu oferă garanții suficiente și sunt contrare legislației UE.

Țările sunt libere să își reglementeze propriii judecători, spune avizul, dar trebuie să existe garanții împotriva presiunii nejustificate asupra sistemului judiciar

Sfatul juridic acordat Curții Europene ia România în sarcina numirilor la un organism judiciar de reglementare, ceea ce spune că înseamnă că, în practică, persoanele ale căror mandate expiraseră sunt reintegrate.

De asemenea, se spune că noua secțiune de urmărire penală, având competențe unice de investigare a judecătorilor, este ilegală, deoarece crearea sa nu a fost transparentă și au existat garanții inadecvate împotriva ingerinței politice.

Raportul lui Bobek spune că o măsură de salvgardare a UE adoptată pentru a se asigura că noile state membre respectă statul de drept este obligatorie din punct de vedere juridic pentru aceste țări. Rapoartele de progres ulterioare nu sunt așa, deși ar trebui luate în considerare, adaugă acesta.

Actuala Comisie Europeană s-a angajat să abordeze retragerea angajamentelor la preluarea mandatului anul trecut și urmează să publice primul său raport privind statul de drept.