Retrospectivă. În pofida pandemiei, 2020 a fost un an al recordurilor pe piața licitațiilor românești de artă

Cea mai scumpă carte, icoană pe sticlă, geantă de damă sau cel mai scump ceas de mână bărbătesc sunt doar câteva dintre recordurile înregistrate anul trecut pe piața licitațiilor românești ale obiectelor de colecție. În pofida pandemiei, tranzacțiile au înregistrat cote cu 20% mai mari față de 2019.

Arta plastică deține în continuare poziția fruntașă, dar spre top încep să urce, din punct de vedere valoric, bunuri ce nu apăreau spre tranzacționare până în urmă cu puțin timp, cum ar fi accesoriile vestimentare.

Noile domenii în care s-au stabilit recordurile

ACTUALITATE Marcel Ciolacu, mesaj în ultimele ore din 2024: „Nu a fost ușor (…)De la miezul nopții putem circula LIBER, pe orice cale, în spațiul Schengen”

20:26

EXTERNE Un cuțitar sirian a ÎNJUNGHIAT două persoane la Berlin în ajunul Revelionului. Atacul survine la câteva zile de la tragedia de la Magdeburg

20:04

Anul 2020 a adus noi vârfuri pe piața bibliofiliei. Caietul – manuscris „Amurgul gândurilor” al lui Emil Cioran s-a adjudecat cu 19.000 euro (la A10 by Artmark) iar ediția princeps „Poesii” a lui Mihai Eminescu a stabilit un nou prag pe piața românească a cărții tipărite, cu 18.000 euro (Historic). O fotografie realizată de Constantin Brâncuși sculpturii sale reprezentând portretul stilizat al baronesei Renée Franchon, datată 1908, a fost adjudecată cu 16.000 de euro (A10 by Artmark).

De altfel, la această casă de licitații s-au mai stabilit anul trecut recordul național de preț pentru o icoană pe sticlă (7.000 euro), o geantă Hermes „Constance 24”, din piele de crocodil (32.500 euro), o katană (sabie japoneză de samurai) realizată în 1563 – 14.000 de euro, un covor persan Qum, din mătase (6.500 de euro) ori un covor românesc oltenesc din lână (4.750 de euro).

Arta plastică rămâne în top

Cele mai bine vândute loturi de artă sau obiecte de colecție pe piața internă rămân picturile. Primele trei poziții sunt ale clasicilor: Nicolae Grigorescu – „Țărăncuță cu fuior pe cale” (foto) – 220.000 euro , Ștefan Luchian – „Vas cu garoafe” – 125.000 euro și Nicolae Tonitza – „Irina” – 120.000 euro.

A patra poziție este ocupată de un ceas Richard Mille RM030, din titan și aur roz, pentru care s-au oferit 112.500 euro iar Adrian Ghenie închide Top 5 cu „Untitled” („Memory”) – 110.000 euro. Toate au fost vândute prin casa de licitații A10 by Artmark.

Media aritmetică a celor mai importante 10 tranzacții prin licitație în 2020 este de 116.250 de euro față de 119.000 euro, în anul precedent.

Per total, din punct de vedere al volumului de piață, calculele parțiale și provizorii indică, față de 2019, o creștere în 2020 a numărului și valorii tranzacțiilor prin licitație, cu aprox. 20%.

Explicația e generată de apariția, la sfârșitul lui 2019, a două noi case de licitații, ambele din București: Historic și Vikart.

„Pe de altă parte, contra-intuitiv, creșterea cererii de artă, din ce în ce mai mulți români având mai mult timp la dispoziție în 2020 pentru a căuta online și a constata nivelul încă foarte accesibil al cotațiilor artei românești în piața românească incipientă de artă”, susține Alina Panico, PR manager A10 by Artmark.

Cel mai scump covor transilvănean e în Anglia

Pe planul licitațiilor externe, oferta este destul de săracă săptămâna aceasta în obiecte de colecție românești. Cei care vor să bată recordul celui mai scump covor autohton pot cumpăra unul transilvănean, făcut în secolul al XIX-lea, pentru 12.500 lire sterline de la Farnham Antique Carpets (Crondall, Surrey, UK).

Pentru filateliști, Carroll’s Auctioneers & Appraisers din Irlanda oferă mai multe loturi de timbre „cap de bour”, „Al. I. Cuza” sau „Carol I cu favoriți” la prețuri ce pornesc de la câteva zeci de lire sterline.