RISC SEISMIC. 37 de sedii de poliție din București și 14 județe, aproape de reconsolidare. Finalizarea sediului Poliției Capitalei este încă incertă

Responsabilii din Inspectoratul General al Poliției Române au identificat 37 de clădiri cu un grad ridicat de vulnerabilitate, care să fie reconsolidate în cadrul unul proiect finanțat printr-un împrumut extern în valoare de 50 de milioane de euro. Proiectul de lege pentru ratificarea acordului de împrumut, depus de Guvern la Camera Deputaților, a primit avize favorabile de la toate comisiile de specialitate sesizate, se află pe ordinea de zi a plenului și aproape de momentul aprobării tacite, după care trebuie să ajungă la Senat, cameră decizională, pentru a putea fi demarat. Între timp, renovarea sediului Poliției Capitalei, demarată acum aproape 12 ani, este încă departe de a fi gata și nici chiar reprezentanții IGPR nu pot avansa un termen de finalizare.

Zeci de unităti ale Inspectoratului General al Poliției Române cu risc ridicat de prăbișire în cazul unui cutremur sunt propuse pentru consolidare, printr-un proiect pentru care există un acord de finanțare din partea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Acordul de împrumut a fost semnat în iulie 2019, iar la începutul acestui an Guvernul a luat act de proiectul de lege pentru ratificarea acordului, iar apoi l-a depus la Camera Deputaților.

Este vorba de o sumă de 50 de milioane de euro care ar urma să fie împrumutați pentru proiectul „Îmbunătățirea Capacității de Reziliență și Răspuns la Situații de Urgență”, în cadrul căruia sunt propuse a fi reabilitate prin modernizare/extindere/reconstruire un număr de 37 sedii de poliție.

Ce se întâmplă cu sediul Poliției Capitalei

Sediul Poliției Capitalei, sediu notoriu care a intrat în proces de consolidare acum aproximativ 12 ani, este încă în șantier și nu se știe când va fi finalizat.

„În ceea ce privește lucrările de consolidare de la sediul Poliției Capitalei, precizăm faptul că acestea sunt continuare în execuție, însă complexitatea obiectivului, dificultățile de ordin tehnic (modificările reglementărilor tehnice intervenite de-a lungul timpului, în perioada cuprinsă între momentul elaborării proiectului tehnic de execuție – anul 2008 și momentul punerii în operă a lucrărilor) și financiar (insuficiența fondurilor financiare și sincope în asigurarea continuității pentru alocarea acestora) întâmpinate până în prezent, ne pun în situația de a nu avea posibilitatea să apreciem cu exactitate un termen real de finalizare”, a transmis pentru Gândul.ro comisar de poliţie Răzvan Rădoi, responsabil Legea 544/2001 în cadrul IGPR.

Conform unui comunicat al sediului Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB), din 2013, consolidarea sediului Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB) se desfăşoară în baza Contractului de lucrări nr.17097 din 29.07.2008, încheiat cu asocierea S.C. ROTARY CONSTRUCŢII S.R.L., S.C. UTI INTERNAŢIONAL S.R.L. prin S.C. UTI INTERNAŢIONAL S.R.L. FORLY ITALIA sucursala BUCUREŞTI şi S.C UTI SYSTEMS S.A.

Conform documentului, prețul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil executantului de către achizitor este de 57.840.239,17 lei, din care TVA 9.234.996,17 lei.

La acea dată, DGPMB anunța că lucrările de construcţii au fost concentrate, în principal, pe consolidarea elementelor de fundaţie şi a elementelor de structură perimetrală şi verticală. Astfel, fundaţia clădirii era de atunci consolidată în totalitate.

Lucrările actuale sunt derulate în baza unui act adițional, încheiat în 2018, prin care a fost prelungit termenul de valabilitate al contractului până la finalul lunii iulie a acestui an, potrivit răspunsului Poliției Capitalei la o solicitare, din mai 2019. Conform documentului, la acea dată, lucrările erau finalizate doar în proporție de 20%. Pentru anul 2019, bugetul alocat pentru acest obiectiv de investiții era de 6 milioane de lei.

Aproape de aprobarea tacită

Proiectul de lege pentru ratificarea acordului de împrumut a fost introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, prima cameră sesizată, pentru ședința de săptămâna viitoare, 9-10 martie, iar data la care se împlinește termenul constituţional pentru dezbatere și vot final este 18 martie.

În documentul cadru elaborat de IGPR în noiembrie 2018 se precizează că, începând din 1990, s-au înregistrat 77 de dezastre naturale severe  în România, dintre care 44 de inundații, 15 evenimente meteorologice extreme, 7 furtuni, 2 cutremure, 1 secetă și 1 alunecare de teren, ceea ce a dus la daune directe de peste 3,5 miliarde de dolari.

Conform proiectului, un număr de 37 de unități, din totalul de aproximativ 3.000 de unități de poliție din România, în total 40 de clădiri, au fost identificate ca fiind „atât critice pentru răspunsul la situații de urgență, cât și cu risc ridicat de daune parțiale sau complete în timpul unui cutremur sau al altui dezastru natural”.

„Clădirile identificate sunt bunuri publice ale MAI, gestionate de IGPR sau de unitățile teritoriale subordonate (prin urmare, nu se preconizează nici o strămutare sau achiziție de terenuri) și sunt situate în 15 județe din România. Clădirile identificate reprezintă, totuși, o mică parte a inventarului general al clădirilor publice cu risc care necesită reconstrucție sau consolidare, iar acest proiect va încerca să ajute IGPR să stabilească capacitatea, sistemele, cadrele și datele pentru o acțiune de reducere a riscurilor pe termen lung”, se arată în proiectul IGPR.

Conform responsabililor din IGR, toate clădirile incluse în proiect sunt administrative și nu există centre de arest preventiv în niciuna dintre clădirile selectate. În situații de urgență, unitățile devin puncte de contact pentru schimbul de informații cu MAI și alte instituții implicate în acțiunile de protecție civilă. De asemenea, ele pot servi drept centre operaționale pentru misiuni de căutare și salvare, identificarea și stabilirea priorităților victimelor și alte activități conexe.

Lista sediilor de poliție propuse pentru consolidare

Conform răspunsului la o solicitare Gândul.ro, responsabilii din IGPR au precizat care sunt clădirile vizate de proiect. Acestea se află atât din mediul urban, cât și rural, în Capitală și 14 județe (în ordine alfabetică):

• București – 9 sedii (7 secții de poliție – 3, 6, 7, 9, 13, 14, 18, sediul SRPT București din Calea Giulești nr. 2-4, sector 6 și sediul I.G.P.R. din Blvd. George Coșbuc nr. 51-61, sector 5).
• județul Ilfov – 5 sedii (Post Poliție orașe: Buftea, Popești-Leordeni, Chitila, Voluntari, Măgurele)
• județul Argeș – 2 sedii (Poliția Municipiului Pitești, Poliția Orașului Costești);
• județul Brașov – 4 sedii (Secția 3 Politie, Poliția Orașului Săcele, Poliția Orașului Predeal, Poliția Orașului Râșnov);
• județul Buzău – 2 sedii (Poliția Municipiului Râmnicu Sărat, Secția de Poliție Rurală Costești);
• județul Galați – 2 sedii (Poliția Municipiului Tecuci, Poliția Orașului Târgu Bujor);
• județul Iași – 2 sedii (Poliția Orașului Hârlău, Poliția Municipiului Iași);
• județul Mehedinți – 2 sedii (Poliția Orașului Vânju Mare, Poliția Orașului Strehaia);
• județul Neamț – 1 sediu (Poliția Municipiului Piatra Neamț);
• județul Prahova -1 sediu (Poliția Municipiului Ploiești);
• județul Satu Mare – 1 sediu (Poliția Municipiului Carei);
• județul Sibiu – 1 sediu (Poliția Orașului Agnita);
• județul Suceava – 2 sedii (Poliția Municipiului Rădăuți, Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc);
• județul Vrancea – 1 sediu ( Poliția Orașului Mărășești);
• județul Vaslui – 2 sedii (Poliția Municipiului Vaslui, Poliția Orașului Negrești).

Suprafața medie a clădirilor selectate este de 927 metri pătrați, cea mai mare clădire are 4.263 metri pătrați și cea mai mică are 100 metri pătrați.

Anii de construcție ai clădirilor selectate variază între 1827 și 1980, 71% fiind construite în perioada socialistă.

Vulnerabilități identificate

În urma procesului preliminar de analiză a riscurilor, responsabilii au identificat o serie de vulnerabilități ale acestor clădiri:

• Patru din cele 40 de clădiri ar putea necesita acces în alte clădiri situate în vecinătatea celei propuse pentru investiții;
• Având în vedere că expertiza tehnică încă nu a fost definită, este posibil ca toate clădirile să necesite procese de relocare parțială sau integrală;
• Trei clădiri sunt monument istoric (Costești, Carei, București), în timp ce unitatea de poliție din Iași este situată în zona istorică a orașului;
• Secția de poliție rurală Costești nu are un sistem funcțional pentru apa reziduală;
• Au fost identificate patru cazuri ce ar putea necesita acces pe proprietățile învecinate, și anume în Agnita, Carei, Costești Argeș, Râșnov;
• Unitățile din Costești, București Secția nr.13, București Secția nr.14, București Secția nr.18, Buftea, Măgurele, Chitila, Câmpulung Moldovenesc sunt situate în vecinătatea unor instituții publice (primării, grădinițe, școli, Parchete, Unități de pompieri, centre de servicii sociale, biserici);
• Unitățile din Râșnov, Predeal, sediul IGPR, Măgurele, Popești, Strehaia, Vânju Mare, Ploiești, Carei Rădăuți, Vaslui, Negrești, Mărășești sunt situate aproape de proprietăți private.