De-a dreptul scandalos: judecătoarele Rodica Aida Popa (foto), Oana Burnel şi Simona Cirnaru de la Înalta Curte înfierează o hotărâre pronunţată chiar de către colegii lor de la instanţă supremă. Este vorba despre hotărârea prealabilă 67/2022 referitoare la aplicarea deciziilor CCR 297/2018 şi 358/20223 privind prescripţia. O hotărâre pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din care au făcut parte nouă judecători de la Secţia penală a ICCJ, printre care şi vicepreşedinta instanţei supreme Rodica Cosma. Nouă judecători care sunt practic atacaţi în mod direct de judecătoarele ICCJ Rodica Aida Popa, Oana Burnel şi Simona Cirnaru pentru decizia pronunțată.
Criticile judecătoarelor ICCJ Popa, Burnel şi Cirnaru la adresa hotărârii adoptate de colegii lor de la instanţă supremă se regăsesc în decizia nr. 615/RC din 12 octombrie 2023, pronunţată în dosarul 1556/113/2020, prin care cele trei au soluţionat un recurs în casaţie formulat de DNA împotriva unei decizii a Curţii de Apel Galaţi de încetare a procesului penal pe motiv de prescripţie. Popa, Burnel şi Cirnaru au respins recursul în casaţie al DNA, însă doar pentru că există o practică în acest sens, o jurisprudenţă care obliga la respectarea deciziilor CCR 297/2018 şi 358/2022, precum şi a deciziei ICCJ 67/2022 privind prescripţia, decizii a căror neaplicare era cerută de DNA. Or, dacă nu ar fi existat practică şi jurispurdenta în acest sens, atunci Rodica Aida Popa, Oana Burnel şi Simona Cirnaru nu ar fi avut nicio reţinere în a nu respecta deciziile CCR şi ICCJ obligatorii, scrie luju.ro.
Astfel, cele trei judecătoare acuza că hotărârea prealabilă a Înaltei Curţi pe prescripţie, cât şi deciziile CCR pe prescripţie generează, atenţie, un risc sistemic de impunitate. Cu alte cuvinte, în viziunea lui Popa, Burnel şi Cirnaru, CCR şi ICCJ contribuie la nepedepsirea unor fapte şi a unor prezumtivi infractori. Extrem de grav!
Totodată, Rodica Aida Popa, Oana Burnel şi Simona Cirnaru reclamă ca aceleaşi decizii ale CCR şi ICCJ ar fi în contradicţie cu Tratatul Uniunii Europene, şi că, aşa cum CJUE ar fi stabilit, ele ar compromite supremaţia, unitatea şi efectivitatea dreptului UE. În final Popa, Burnel şi Cirnaru se plâng ca nu există nicio posibilitate legală pentru a nu aplica deciziile CCR şi ICCJ privind prescripţia.
Afirmaţiile judecătoarelor Rodica Aida Popa, Oana Burnel şi Simona Cirnaru sunt unele deosebit de periculoase din punctul nostru de vedere, în condiţiile în care acestea fac practic o pledoarie pentru nerespectarea deciziilor obligatorii ale CCR şi ICCJ referitoare la prescripţie. Asta chiar dacă prin jurământul depus la investirea în funcţie s-au angajat să respecte legea şi Constituţia României, Constituţie care prevede că deciziile CCR sunt obligatorii: “Jur să respect Constituţia şi legile tării, să apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţa şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
În plus, la fel de grav este faptul că trei judecătoare de la Înalta Curte ataca nu doar decizii ale CCR, ci chiar o decizie pronunţată de colegii lor de la instanţă supremă, despre care afirmă că generează un risc sistemic de impunitate.
În acest context, prin intermediul articolului de fata Lumea Justiţiei sesizează Inspecţia Judiciară în vederea declanşării unor verificări în urma cărora să se stabilească dacă este normal ca nişte judecătoare să atace o hotărâre pronunţată de colegi de-ai lor şi dacă este normal ca aceleaşi judecătoare să facă o pledoarie pentru nerespectarea deciziilor CCR şi ICCJ pe prescripţie, sau asemenea fapte îmbraca forma unor abateri disciplinare.
De asemenea, văzând înverşunarea şi dispreţul celor trei judecătoare fata de deciziile CCR şi ICCJ, şi deci implicit la adresa judecătorilor CCR şi ICCJ, ne întrebam: oare ce agenda ascunsă au acestea?
Prezentăm pasajul în care judecătoarele ICCJ Rodica Aida Popa, Oana Burnel şi Simona Cirnaru înfierează hotărârile CCR şi ICCJ pe prescripţie (decizia este ataşată integral la finalul articolului):
“Cât priveşte obligativitatea deciziei menţionate care impune instanţei naţionale să lase neaplicat un standard naţional de protecţie referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuţie a întreruperii termenului de prescripţie a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedura intervenite înainte de pronunţarea Deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, aceasta operează exclusiv în cauzele pendinte la data pronunţării acesteia în contextul în care legea procesual penala în vigoare nu reglementează un remediu pentru situaţia în care o hotărâre se dovedeşte a fi incompatibilă cu o interpretare a dreptului Uniunii reţinută de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ulterior datei la care aceasta a rămas definitivă.
Astfel, deşi infracţiunea ce a făcut obiectul acuzaţiei intra sub incidenţa dreptului Uniunii, frauda în domeniul TVA-ului constituind o fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, având în vedere elementele de interpretare a dispoziţiilor europene aplicabile furnizate de Curtea Europeană de Justiţie în jurisprudenţa anterioară şi reiterate în hotărârea C-107/23 PPU, (paragrafele 79-85), situaţia juridică ce rezulta din aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, precum şi din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie generează un risc sistemic de impunitate ce constituie un caz de incompatibilitate cu cerinţele articolului 325 alin. (1) TFUE şi ale articolului 2 alin. (1) din Convenţia PIF (paragrafele 91-92), iar standardul naţional de protecţie astfel cum a fost stabilit de instanta supremă în procedura dezlegării unei chestiuni de drept este, conform interpretării Curţii, de natură să compromită supremaţia, unitatea şi efectivitatea dreptului Uniunii, principiul autorităţii de lucru judecat nu permite remedierea încălcării”.
* Citiţi aici decizia judecătoarelor ICCJ Rodica Aida Popa, Oana Burnel şi Simona Cirnaru