SĂRBĂTORI PASCALE. Obiceiuri și tradiții de Paște în Moldova, Transilvania și Muntenia. Superstiții străvechi

Pastele este una dintre cele mai importante sărbatori, prin Invierea lui Iisus Hristos. Indiferent de zona, obiceiurile de Paste sunt multiple si sunt respectate an de an de catre persoanele care petrec această sărbatoare acolo. De-a lungul timpului, vopsirea oualor, drobul si mielul au devenit reprezentative pentru masa de Paste a fiecărui român. Insă, in functie de zonele tarii, sărbatoarea Pastelui are obiceiuri si traditii specifice, aceasta fiind o sarbatoare foarte respectata de catre români. 

Moldova este plină de tradiţii şi superstiţii în preajma sărbătorilor pascale

În Moldova este o tradiţie sfântă, ca după slujba de la biserică, preotul să treacă pe la fiecare mormânt să citească o rugăciune alături de familia celor adormiţi. Bucatele tradiţionale pregătite şi aduse de gospodine sunt sfinţite şi date de pomană pentru sufletul celor plecaţi pe lumea de dincolo. Aceasta este un obicei prin care sătenii îşi amintesc de cei dragi care au plecat de lângă ei, pomenindu-i.

Odată cu această tradiţie, a doua zi de Paşte este un bun prilej pentru cei care au plecat din acest sat, să se reîntoarcă la origini, să se întâlnescă cu prietenii din copilărie şi să depene amintiri.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

După un post de şapte săptămâni, gospodinele încep încă din Joia Mare din Săptâmâna Patimilor să pregătească cele mai bune bucate de Paşte. Țăranii încetează munca la câmp şi se retarg spre case pentru a face curăţenia de Paşte.

În Moldova, este o tradiţie păstrată încă din bătrâni, ca în joia seacă să se vopsească ouăle pentru că se spune că se păstrează mai bine. Tot în această zi se coc cozonacii şi pasca.

Următoarea zi, în vinerea mare, gospodinele ţin post negru, nu se coace pentru că este considerat un păcat. Seara, după ce aproapae totul este gata, copii mari şi mici, femei şi bărbaţi, se îmbracă de sărbătoare, iau câteva flori din grădină şi pornesc spre biserică. Acolo se trece pe sub Sfânta Masă de 3 ori, apoi se cântă Prohodul. După Prohod, preotul împreună cu tot alaiul de enoriaşi ies afară să înconjoare biserica în frunte fiind un barbat mai voinic din sat care poartă în spate crucea pe care este întruchiapat Iisus Hristos.

Sărbătoarea Paștelui își are tradițiile și obiceiurile specifice în Transilvania datorită confluențelor orientale și occidentale

În Miercurea, Joia și în Vinerea Mare, femeile pregătesc pasca, mielul și ouăle, a căror încondeiere se distinge în această zonă printr-o varietate mare de modele și culori.

În ziua de sâmbătă, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate, iar seara, tinerii se strecoară în curțile fetelor nemăritate și le agață brazii la poartă. La masa de Paște ouăle roșii se ciocnesc după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește de capul oului ținut în mână de un membru al familiei, în timp ce spune: “Hristos a Înviat !”, la care se răspunde cu: „Adevărat a Înviat!”

În prima zi de Paște în unele sate transilvănene toți membrii se spală de dimineață pe față cu apa în care a fost pus un ou roșu, un ban de argint și o crenguță cu busuioc.În unele zone din Transilvania există credința că îți va merge bine tot anul dacă prima persoană care intra în casă va fi un bărbat. Prânzul din prima zi de Paște este un prilej de reunire a familiei, iar de pe masa nu pot lipsi: ouăle roșii, ceapa verde, cașul de oaie, salata, ridichi, drobul și friptura de miel. În a doua zi de Paște, fetele tinere și femeile sunt stropite cu parfum de către feciori și bărbați îmbrăcați în haine tradiționale. Fetele, la rândul lor, oferă baieților de băut, ouă roșii și prăjitură.

Sărbătoarea de Paşte este plină de tradiţii şi obiceiuri interesante în Oltenia și Muntenia

În Muntenia și Oltenia, potrivit tradiției de secole, oltencele nu au voie să doarmă deloc în Joia Mare, deoarece vor avea probleme cu somnul tot anul. De asemenea, dacă spală haine sau gătesc tot felul de preparate grele pentru masa de Paște, acestea pot fi blestemate de Joimărița, un personaj mitic care sperie Paștele.

În mai multe localități din Muntenia și Oltenia, credincioșii își amintesc de cei decedați și se spune că în această zi, sufletele morților se întorc la casele lor, fapt pentru care seara se aprind lumânările.

În ziua de Paște, după ce au venit de la biserică, muntenii și oltenii de la sate nu intră în casă până nu culeg iarbă proaspătă și deasă din grădină, pe care o pun în fața casei pe terasă sau pe scări.

În Oltenia se pregătește pe lângă drobul de miel sau tradiționala pască și ciorba de bureți, o ciorbă clasică și unică doar în această regiune a țării.