SCUT DE IMUNITATE. Cum poate fi redusă răspândirea coronavirusului în societate, în lipsa unui tratament concret

Amplificarea ponderii interacţiunilor persoanelor vindecate de coronavirus poate fi o strategie pentru dezvoltarea unui „scut de imunitate” la nivelul comunităţilor, arată un studiu publicat în revista Nature Medicine.

„În lipsa intervenţiilor farmaceutice de încredere împotriva SARS-Cov-2, sunt implementate numeroase strategii de sănătate publică pentru încetinirea pandemiei de coronavirus. Aceste strategii pot fi grupate pe larg în două abordări: atenuare a contagierii şi suprimarea transmiterii virusului. Atenuarea contagierii include o combinaţie de măsuri de distanţare socială (inclusiv închiderea şcolilor şi universităţilor), testări medicale şi izolări ale cazurilor simptomatice pentru reducerea răspândirii epidemiei şi evitarea suprasolicitării spitalelor. Atenuarea are scopul încetinirii unei epidemii. Totuşi, numărul cazurilor poate conduce la suprasolicitarea spitalelor. (…) Unele comunităţi au aplicat preventiv sau reactiv o combinaţie de restricţii de călătorie şi de suprimare a transmiterii virusului, lucru care implică impunerea opririi totale a serviciilor nonesenţiale pentru perioade îndelungate”, notează revista Nature Medicine, citată de Mediafax.

„Propunem o abordare de limitare a transmiterii virusului, complementară şi menită să limiteze costurile multiple ale strategiilor de atenuare şi suprimare a contagierilor. Ideea centrală este să producem un mecanism de ‘substituire a interacţiunilor’ prin identificarea persoanelor vindecate care au anticorpi SARS-Cov-2 şi retrimiterea lor înapoi în comunitate. Intenţia acestei strategii este de a dezvolta un ‘scut de imunitate’ la nivelul populaţiei prin amplificarea proporţiei interacţiunilor cu persoane vindecate în raport cu persoanele a căror situaţie medicală nu este cunoscută. Pornim de la premisa că persoanele vindecate (negative la testele pentru virus, dar pozitive la anticorpi) pot interacţiona în siguranţă atât cu persoane susceptibile şi contagioase, înlocuind practic interacţiunile cu persoane susceptibile şi contagioase cu interacţiuni ale persoanelor vindecate”, subliniază autorii articolului publicat în revista Nature Medicine.

Contextul studiului:

„Atenuarea gradului contagierii şi suprimarea transmiterii virusului se conturează ca fiind principalele mijloace de a ţine sub control răspândirea pandemiei de Covid-19, generând întrebări referitoare la sustenabilitate şi la strategii de ieşire din criză. Complementar faţă de atenuarea contagierii şi suprimarea transmiterii virusului, propunem un model al „scutului de imunitate”, prin intervenţii care implică teste serologice pentru identificarea şi activarea persoanelor care au dezvoltat anticorpi de protecţie faţă de SARS-CoV-2″.

Principalele concluzii şi limite:

„Testarea serologică este esenţială pentru identificarea persoanelor care au fost infectate, care s-au vindecat şi sunt imune (pe termen scurt) la SARS-CoV-2. Au fost explorate numeroase scenarii care arată scăderi substanţiale ale cazurilor, ale internărilor şi deceselor în cazul interacţiunilor cu persoanele vindecate, prin reducerea riscului contagierii. La fel ca în toate studiile, predicţiile noastre pornesc de la premise rezonabile; cu toate acestea, controlarea cursului epidemiei ar fi facilitată de identificarea persoanelor cu ser pozitiv şi integrarea comportamentului lor în diverse abordări de intervenţii”.

Implicaţii privind politicile aplicate:

„Concluziile noastre consolidează necesitatea iniţiativelor pentru testări serologice la scară largă în scopul identificării persoanelor care s-au vindecat de Covid-19. Deşi rămân întrebări referitoare la durata şi eficienţa imunităţii, identificarea în scop strategic şi activarea persoanelor vindecate reprezintă o oportunitate de reducere a contagierilor, spre binele colectiv. Iniţierea testărilor serologice la scară largă este esenţială în cadrul abordărilor proactive de oprire a pandemiei Covid-19 şi de relansare a activităţilor economice”, subliniază autorii studiului din revista Nature Medicine.

Studiul a fost realizat de Joshua S. Weitz, Stephen J. Beckett, David Demory, Marian Dominguez-Mirazo, Chung-Yin Leung, Andreea Măgălie, Rogelio Rodriguez-Gonzalez şi Conan Y. Zhao, de la Facultatea de Ştiinţe Biologice a Institutului Tehnologic din Atlanta (statul american Georgia), Ashley R. Coenen şi Guanlin Li, de la Facultatea de Fizică a Institutului Tehnologic din Atlanta, Jonathan Dushoff, de la Departamentul de Biologie al Universităţii McMaster din Hamilton (Canada), Sang Woo Park, de la Departamentul de Ecologie şi Biologie Evoluţionistă al Universităţii Princeton (SUA) şi Shashwat Shivam, de la Facultatea de Inginerie Electrică şi Computerizată a Institutului Tehnologic din Atlanta.