Parfumurile ne pun în valoare personalitatea, ne învăluie în mister și ne fascinează prin aromele lor unice. Când aplici parfumul pe piele, imaginația ta începe să lucreze și te transpui într-o lume creată de combinațiile unice de note olfactive.
Lucru deloc întâmplător, pentru că mintea noastră asociază anumite arome cu momente trăite sau locuri pe care le-am vizitat.
Însă, dincolo de misterul caracteristic al oricărui parfum, mai există și cel din spatele creării lui. Cum ajunge aroma vaniliei, a freziei sau a boabelor de tonka în parfumul tău preferat? Dacă ești curios să descoperi care este procesul lui de creație sau cum se foloseste un parfum feminin, află în cele ce urmează:
O gama de parfumuri de calitate va pune mereu accent pe această etapă din procesul de creație. Spre exemplu, parfumurile de nișă sunt concepute, în general, cu ingrediente naturale, atent selecționate – din plante, frunze, flori, din produse sau chiar de la animale. Însă, există și parfumuri care au la bază ingrediente sintetice, respectiv molecule obținute prin reacții chimice, cu ajutorul cărora se concep arome apreciate la nivel mondial.
Extracția ingredientelor se poate face după mai multe tehnici. Prima, “enfleurafge”, este cea mai veche metodă de extracție și poate fi făcută la cald sau la rece. Ea presupune așezarea petalelor de flori în grăsime animală inodoră. Acestea sunt înlocuite la fiecare 24 sau 48 de ore, astfel încât grăsimea să absoarbă cât mai mult miros posibil. Apoi, grăsimea este încălzită și amestecată cu alcool. După această etapă, se filtrează alcoolul, astfel încât să se obțină o esență. Cea de-a doua metodă, distilarea, presupune fierberea în apă a plantelor din care se colectează esența. Vaporii de apă obținuți, care conțin și aromele plantelor, se răcesc și recondensează. Cea de-a treia metodă, stoarcerea, este folosită pentru extragerea esențelor de citrice din coajă. Ultima metodă, extracția cu ajutorul solvenților, se face prin amestecarea plantelor cu un solvent încălzit. Odată cu căldura, solventul se evaporă și se obține un material ceros, încărcat cu esențe.
Această etapă din producția parfumurilor este una extrem de complexă și se face cu ajutorul unui parfumier. Acesta are la dispoziția sa aproximativ 5.000 de ingrediente pentru alcătuirea compoziției parfumurilor, dintre care folosește în jur de o sută pentru a crea unul nou. Parfumierul își imaginează formule dezvoltate pe baza procentelor, care trebuie să se potrivească perfect în compoziție, astfel încât aroma obținută să fie una echilibrată. După acest proces, parfumierul se decide la o formulă finală numită concentrat, compusă din uleiuri esențiale pure, diluate în alcool.
După asamblarea esențelor, parfumierul lasă concentratul obținut la macerat pentru câteva săptămâni, după care acesta este răcit la 0°C, pentru a se solidifica surplusul de ceară din compoziție. La sfârșit, surplusul este filtrat, lăsând în urmă un lichid limpede și pur. Înainte de îmbuteliere, lichidul, care poate fi apă de parfum, de colonie sau de toaletă, este colorat cu ajutorul unor coloranți și stabilizatori UV.
Nu este o etapă a producției, însă este un subiect important de dezbătut, deoarece aroma parfumului poate fi pusă mult mai bine în valoare dacă știi cum să-l aplici corect. Pentru a-i permite să se dezvolte și să-și arate toate notele, parfumul este bine să fie aplicat în zone puternic vascularizate, spre exemplu, pe tâmple, la încheieturile mâinilor, pe gât, în spatele genunchilor sau pe glezne. Un moment ideal pentru aplicarea parfumului este imediat după o baie caldă, când pielea este deja încălzită de la apă. Pentru o persistență cât mai mare, este indicat să îți menții pielea hidratată constant cu o cremă fără parfum.
Crearea parfumurilor este un proces mai complex decat pare, care aduce și mai multă valoare și poveste aromelor pe care alegem să le purtăm zi de zi.
Sursa foto: Freepik