Tragedia de la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț s-ar putea repeta oricând în alte secții ATI din spitalele din România, cele mai multe dintre acestea cu instalații electrice vechi, suprasolicitate din cauza numărului mare de pacienți COVID care au nevoie de oxigen, avertizează medicul anestezist rezident în UK, Carmen Mărginean. Cu o experinţă de doi ani la spitale din Mureş şi Cluj şi nouă în Marea Britanie, medicul descrie problemele uriașe cu care se confruntă secțiile ATI din România în acest moment, pe care le califică drept „bombe cu ceas”.
Autoritățile ar trebui să dispună de urgență verificări ale instalațiilor electrice de pe secțiile ATI ale spitalelor care primesc pacienți COVID, rezultă din spusele medicului Carmen Mărginean, care semnalează câteva dintre problemelle acute cu care se confruntă un sistem medical solicitat limită în condiții de pandemie.
„Avem ce am semănat! Sunt cu ochii în lacrimi cu gândul la colegul nostru , medicul de garda AȚI, la asistență dar și la pacienții care și a pierdut viață în incendiul de la Piatră Neamț! Oricare secție AȚI și nu numai se poate găsi MÂINE!!! În aceeași situație!”, scrie Carmen Mărginean pe pagina sa de Facebook.
„Sursele, prizele electrice, foarte multe dintre ele nu au fost updatate de ani de zile, practic e un pericol real în spitalele noastre în ziele acestea când din cauza nr mari de pacienţi înfectaţi cu covid care necesită oxigen toate sursele de oxigen şi prizele electrice sunt suprasolicitate”, mai spune medicul anestezist.
Carmen Mărginean nu este singurul medic care trage acest semnal de alarmă. Și medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș, insistă asupra faptului că totul este complicat, în această perioadă, și din punct de vedere tehnic, cu atât mai mult la secțiile de Terapie Intensivă unde sunt internați pacienții infectați cu noul coronavirus. Întreaga aparatură lucrează la o capacitate maximă, nefiind calibrate ”pentru debite atât de mari”.
Carmen Mărginean punctează, la rândul său, diferențele dintre modul în care sunt pregătite secțiile ATI din Marea Britanie pentru a evita incendiile, dar și pentru situațiile excepționale în care o astfel de tragedie s-ar putea întâmpla.
„Va sfătuiesc dragi colegi ca mâine să verificați lucrurile de mai sus și să va pregătiți temeinic, să aveți stingătoare ptr că în curând din păcate vor mai apărea situații de genul. De ce? Pentru că instalația de oxigen nu face față!!! Doar o scânteie e necesară în secțiile de terapie!”, precizează medicul anestezist.
Mărginean insistă asupra importanței pregătirii personalului medical pentru situații de urgență.
„Ce se face în caz de incendiu? Pregătirea personalului medical (n.r. în România) ptr situații de genul se face doar pe hârtie printr un test în care ești sfătuit să copiezi răspunsurile testului !
În spitalul dvs, la locul dvs de muncă:
Știe cineva care este cea mai aproape ieșire, în caz de incendiu?
Știe cineva unde este alarmă de incendiu pe secția lor?
Știe cineva cum faci evacuarea pacienților ATI, teoria spune că pe orizontală, la distanță de 2 uși de incendiu, care îți asigura o ora !!!!
Câte uși de incendiu sunt în spitalele noastre????? Nici una! Exact, nici una!!!
Există slide uri în spitale pentru a putea transporta pacienții critici pe scări?
Nu am văzut nici măcar un slide, nici unul în multele spitale în care am fost în țară!!!!”, mai scrie medicul pe pagina sa de Facebook.
Pentru a fi mutat un pacient ATI e nevoie de două persoane şi cam 30 de minute de pregătire.
„Aceşti pacienţi sunt conectaţi la tot felul de aparate, la vetilatoare şi practic pentru a transfera un pacient ca acesta şi la CT când facem examinările practic ne ia o jumătate de oră o oră să facem toate check listurile, să ne asigurăm că avem tot echipamentul necesar la dispoziţie. Practic trebuie să ne asigurăm că avem destul oxigen, că ventilatoarele au suficientă baterie, să ne asigurăm că avem şi un plan B dacă pacientul se extubează accidental, dacă ventilatorul cedează avem o mască şi un balon şi, de obicei, ai nevoie de cel puţin două persoane pentru a salva un pacient de terapie intensivă, pentru a-l mobiliza. Ai nevoie de 2 persoane pentru a impinge patul şi să se asigure că e deconectată toata aparatura. Dacă nu am reuşit să stingem incendiul practic ar trebui să se facă pe orizontală evacuarea pacienţilor. Practic trebuie să mutăm pacienţii din zona în care ne aflăm, la distanţă de două uşi de incendiu pe orizontală, asta înseamnă că fiecare pacient trebuie mutat din zona respectivă cel puţin la două uşi distanţă, fiecare uşă se presupune că ţină focul la depărtare pentru 30-60 de minute”, adaugă Carmen Mărginean.
Problema este, spune medicul, că în spitalele din România în care a fost până acum, niciunde nu a văzut slideuri, un fel de rampe sau targă făcută dintr-un material alunecos, care să fie trasă pe scări şi nici scaune speciale pentru transportul pacienţilor.
Nici vorbă de uşi de incendiu care să se închidă automat ca să izoleze zona de flăcări! Adăugăm clădirile vechi, lipsa personalului şi epuizarea medicilor şi asistentelor. Cadrele medicale sunt şi ele victimele sistemului şi trebuie să salveze vieţi cu ce au la îndemână.
„Faptul că s-au întors după pacienţi să îi salveze este un fapt eroic şi nu am decât cuvint de laudă pt colegii mei. E o muncă fenomenală să scoți un pacient din ATI. Mai ales 5-10, caţi au fost acolo şi dacă au fost intubaţi e imposibil să faci cu 2 persoane în 2- 5 minute. Secţia de ATI a fost la etaj. singura cale de salvare pentru pacienţii de terapie intensivă care erau ventilaţi era practic mutarea lor într-o secţie alăturată protejată de incendiu sau prin folosirea unor slideuri se puteau muta pacienţii şi puteau fi trasnferaţi pe scări în jos. Îţi trebuie ceva timp sa faci asta şi cateva persoane. Daca fiecare pacient avea o asistentă era posibil ca mai multi pacienti să fie mutați”, se indignează medicul anestezist.
Orice sursă de flacără poate duce – așa cum s-a întâmplat la SJU Piatra Neamț – la o tragedie, cu atât mai mult cu cât pacienții infectați cu noul coronavirus au nevoie de cantități mari de oxigen în schema de tratament.
„Ce se întâmplă în ultimele săptămâni însă e mai mult de atât. Am ajuns în punctul în care să nu existe un loc liber zile în şir e clar că e o situaţie complicată şi nu numai la Matei Balş, asta se întâmplă cu toate terapiile intensive care se ocupă de Covid 19. Întotdeauna au fost şi înainte de pandemie de terapie intensivă erau folosite aceste instalaţii de oxigen. Era clar că orice sursă de flacără avea un risc foarte mare de explozie. De asemenea suprasolicitarea în condiţii de pandemie pentru aceste instalaţii de oxigen apare foarte frecvent. Ele nu au fost calibrate pentru debite atât de mari, iar în infecţia cu SARS-CoV-2 pacientul are un necesar foarte mare de oxigen”, precizează medicul infecționist.