Adrian Daminescu, despre lupta cu CANCERUL. ”Mai sunt și acum anume sechele, în urma tratamentului, care este iadul pe pământ”
Binecunoscutul cântăreț Adrian Daminescu, în vâstă de 68 de ani, a vorbit deschis despre lupta sa cu cancerul. ”Mai sunt și acum anume sechele, în urma tratamentului, care este iadul pe pământ”, a spus acesta.
„Am făcut o analiza la plămâni, mi-au găsit un cancer malign, de 3 cm și jumătate, la plămânul drept, eram la limită. Când a auzit soția mea s-a speriat, dar i-am zis zis: „Stai liniștită, n-am să mor din asta!”. Sunt foarte credincios, de multă vreme, și mi-am spus așa: „Nu mi se poate întâmpla chiar mie, pentru că eu mai am multă treabă de făcut, de compus, de cântat”. Dar, da, tratamentul e îngrozitor. Acolo, în spital, poți să îți pierzi încrederea, speranța. Mai sunt și acum anume sechele, în urma tratamentului, care este iadul pe pământ! Dar, cu credință și umor, treci”, a explicat artistul, potrivit click.ro.
Adrian Daminescu, despre lupta cu cancerul. ”Am făcut și chimioterapie și radioterapie, mi-au făcut și la cap, căci, de obicei, cancerul de plămâni se duce și la cap”
„Gata, s-a terminat cu băutura, înainte beam mai serios, cu toți colegii mei, dar și aia s-a terminat. Am rămas însă cu fumatul. Și la tratament, în spital, mai fumam câte o țigară electronică. E discutabilă chestia asta, eu nu cred că fumatul îți face rău. Fumez de la vârsta de 7 ani, de 61 de ani, dar cancerul nu e de la fumat, e de la alimente, care conțin chimicale. Acum sunt atent la alimentație, mai și gătesc”, a mai povestit Adrian Daminescu.
”E o boală extraordinară, să tratați boala cu un mare sictir! Dacă ai încredere totală în tine, nu mori! Trebuie să te schimbi, să fii profund în gândire! Cei care urlau noaptea, prin spitale: „Am să mor!”, se vor duce primii. Mai mă așteptau pacienții, pe holul spitalului, se și mirau că mie nu mi-e frică, mai vorbeam cu ei, îi încurajam. Cel mai mare dușman al omului este însă frica, nu trebuie să te temi. Am făcut și chimioterapie și radioterapie, mi-au făcut și la cap, căci, de obicei, cancerul de plămâni se duce și la cap. Eu nu sunt o fire tristă, de ce să fii trist? Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat îngerașii aceștia, cadrele medicale, infirmierele, asistentele, doctorițele. Le iubesc de mor!”, a încheiat acesta.