Somonul și FRAUDA alimentară, ce nu li se spune românilor! 40% din marfa vândută în pescării nu este ceea ce credem
Frauda alimentară reprezintă o problemă de mai bine de 15 ani, iar frauda cu fructe de mare, în special, este un motiv de îngrijorare pentru mulți consumatori.
Fructele de mare sunt scumpe și în piață se observă un trend de a eticheta un produs din pește de calitate inferioară ca fiind ceva de calitate superioară doar pentru a obține profituri imense.
Tu știi ce somon cumperi?
Cei de la tastingtable.com spun că somonul este, de departe, unul dintre cele mai populare tipuri de fructe de mare de pe piață.
Dar cererea uriașă determină practici de marketing discutabile, pentru ca în final să ajungem să mâncăm altceva față de ce am plătit.
Frauda cu somon presupune că un „coho” (somon argintiu), care este mai ieftin, ajunge să fie vândut drept somon „king”, care-i mai scump. La fel, un filet de păstrăv curcubeu este etichetat ca somon și, mai departe, un somon crescut într-o fermă are eticheta, la pescărie, de somon prins în sălbăticie.
Unele studii arată că până la 40% din totalul somonului vândut pe piața globală este etichetat greșit în mod intenționat.
Asta este frauda alimentară și, din păcate, nu vorbim despre o greșeală, ci de o alegere făcută special pentru a profita oamenii dispuși să plătească pentru produse de calitate.
Subiectul somon prins în sălbăticie versus somon crescut la fermă a fost dintotdeauna unul controversat și a format tabere. Mulți oameni spun că și-ar dori ca tot somonul vândut să fie prins în sălbăticie, dar asta presupune că populațiile de somon sălbatic ar dispărea rapid din cauza cererii actuale.
Privind lucrurile din această perspectivă, acvacultura de somon are sens.
Însă, ceea ce nu are sens este să minți consumatorul în legătură cu produsul pe care i-l vinzi.
Cum poți evita frauda cu somon
Există câteva trucuri pe care le puteți învăța pentru a evita frauda cu somon, dar acestea nu sunt infailibile.
Unii vorbesc despre reglementarea liniilor de aprovizionare cu somon, care să le facă mai transparente decât sunt în prezent, dar până când va veni acea zi, depinde de noi să ne protejăm împotriva celor care ne păcălesc.
Iar primul lucru pe care îl pot face consumatorii este să se familiarizeze mai mult cu tipul de somon dorit.
Astfel, cine vrea somon sălbatic, nu crescu în bazine, atunci ar face bine să învețe cum să-l identifice. Somonul crescut la fermă este mai gras și are liniile albe, de grăsime, mai vizibile. Somonul sălbatic, pe de altă parte, tinde să aibă o nuanță portocalie mai consistentă și mai închisă la culoare, cu linii albe de grăsime care abia se disting.
Atenție, însă, căci acest sfat e bun doar pentru cumpărături în pescării, la restaurante nu funcționează!
O altă metodă este comparația prețului. Somonul sălbatic va fi întotdeauna considerabil mai scump, iar dacă găsești într-un magazin somon sălbatic care pare prea ieftin ca să fie adevărat, atunci ai în față pe cineva care te păcălește.