SONDAJ. Două treimi dintre români sunt pregătiți pentru cheltuieli neprevăzute și investesc pentru pensie. Procentul alocat economisirii rămâne printre cele mai mici din Europa
Conform celui mai recent sondaj derulat de CFA România, asociație a experților în finanțe, numărul celor care au declarat că sunt independenți financiar comparativ cu cei care spun că nu au reușit să ajungă în acest stadiu este relativ egal.
Astfel, 44% dintre aceștia pot fi considerați independenți financiar, declarând că își pot gestiona o mare parte dintre cheltuielile neprevăzute și investesc pentru perioada pensiei. Pe de altă parte, 43% dintre repondenți au declarat că sunt dependenți financiar, nefiind pregătiți să suporte cheltuieli neprevăzute, iar 13% dintre aceștia declarant un grad mediu de independență financiară.
Dacă însumăm răspunsurile pozitive, rezultă că două treimi dintre românii participanți la studiu stau bine și foarte bine la capitolul independență financiară. Rămâne însă un procent important al celor care, în cazul unor probleme de genul crizei economice, în care se reduc locurile de muncă ori veniturile, nu ar face față plăților curente ori cheltuielilor în plus apărute.
Pe de altă parte, din același sondaj rezultă că 40% dintre românii intervievați în cadrul studiului CFA România își țin economiile în bănci, iar restul în active imobiliare, alte plasamente și tradiționala „saltea”, adică acasă.
Câți bani au românii în depozite
Cele mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare din România (FGDBR) arată că numărul total al deponenților persoane fizice a scăzut, la finalul lunii septembrie 2020, undeva la 13,8 milioane, față de 14,2 milioane, câți se înregistrau la sfârșitul anului trecut.
Cele mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare arată că numărul total al deponenților persoane fizice a scăzut, la finalul lunii septembrie 2020, la aproximativ 13.800.000, față de circa 14.200.000, la sfârșitul anului trecut, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 410.000 de deponenți. Totuși, o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori. Pe de altă parte, valoarea totală a depozitelor persoanelor fizice a crescut în septembrie 2020 la peste 213.700 de milioane de lei, față de circa 196.100 de milioane de lei, la finalul lui 2019. Diferența reprezintă un avans de aproximativ 17.600 de milioane de lei.
Scăderea de peste 410.000 de deponenți poate fi explicate din cel puțin două motive: pandemia a redus atât locurile de muncă, generând șomaj, dar și veniturile unora dintre angajați, astfel că aceștia nu și-au mai permis economii.
Adrian Codirlașu: „Un comportamentul optim în condiții de recesiune”
Adrian Codirlașu, analist financiar, consideră însă că, în vremuri de criză, cum este cea prin care trece economia mondială acum, este vorba despre „un comportament prudent de consum și economisire în această perioadă”.
Dar, care a fost cel mai important factor care i-a determinat pe români ca, într-o perioadă extrem de critică, să economisească cel puțin în aceeași măsură ca în anii anteriori, ba chiar un pic mai mult?
Adrian Codirlașu, analist financiar, vicepreședinte CFA, consideră că avem de-a face cu „un comportamentul optim în condiții de recesiune”, adică, persoanele care și-au păstrat veniturile în această perioadă, din prudență, au alocat mai mult din buget către economisire.
Totalul depozitelor gospodăriilor populației, în lei și în valută, a depășit, la finalul lunii noiembrie, suma de 252.000 de milioane de lei, conform datelor Băncii Naționale a României, publicate luni, față de aproximativ 250.000 de milioane de lei, în octombrie 2020.
Astfel, potrivit BNR, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1% față de luna anterioară, până la aproape 147.500 de milioane lei, iar faţă de luna noiembrie 2019 au înregistrat o creştere de 15,3% (12,9% în termeni reali). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 0,8% faţă de luna octombrie 2020, până la 104.535,9 milioane lei, iar exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,8 la sută. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 16,8% și de 14,5%, dacă indicatorul este exprimat în euro.
Pe de altă parte, reducerea numărului deponenților, cu aproape o jumătate de million, ar putea fi explicate prin faptul că în acest an, criza Covid – 19 a dus la pierderea unui număr de peste 130.000 de joburi, prin urmare și la reduceri de venit. Este de presupus că aceste persoane, pentru a-și susține cheltuielile curente, au apelat și la economii.
Cum economisesc românii? Depozitul bancar rămâne vedeta
Asociația CFA Romania a realizat un sondaj cu privire la comportamentul de economisire al românilor și, conform rezultatelor, 29% din respondenți nu economisesc deloc din veniturile lunare, 15% și-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru. La polul opus, 29% din respondenți economisesc peste 20% din veniturile lunare.
Faptul că 40% dintre aceștia preferă totuși depozitul bancar în detrimentul altor forme de economisire se explică rămâne unul dintre instrumentele cu un grad de risc scăzut. Mai mult, în cazul depozitelor de până la valoarea de 100.000 de euro. În același timp, din cauza impactului economic al pandemiei, incertitudinea este la cote foarte mari. Prin urmare, un comportament prudent de consum și economisire în această perioadă este calea de a elimina riscul de a intra în imposibilitate de plată, în sensul de reducere a cheltuielilor neesențiale și de economisire a unui procent cât mai mare din venit.
În România, gradul de educație financiară a populației (22%) este cel mai redus dintre țările Uniunii Europene, potrivit statisticilor oficiale, unde media este 52%. Danezii și seuedezii au cel mai ridicat nivel de educatie financiară, respectiv 71%.
Mai educat financiar înseamnă mai bine pregătit pentru viitor
Prin urmare, gradul de economisire crește pe măsură ce crește educația financiară, astfel că și șansele ca mai mulți români să ajungă la o anume independență financiară sunt mai mari.
Este vorba, în final, despre a lua decizii în cunoștință de cauză și nu sub imboldul de moment, chiar dacă anumite perspective se arată benefice unor câștiguri mari, rapide.
Potrivit cellor mai recente date al Institutului Național de Statistică (INS), în 2019, suma medie lunară pe care o gospodărie a depus-o la în bănci era de 48,36 de lei din cheltuielile totale medii de 4.091,83 lei. Cu alte cuvinte, românii au pus deoparte, anul trecut, puțin peste 1% din veniturile lunare ale familiei.
Ce se va întâmpla cu economisirea în anul următor?
„Anticipațiile sunt de ieșire, în partea a doua a anului 2021, din criza medicală și, ideal ar fi ca, odată cu majorarea veniturilor, să crească și ponderea din bugatul individual alocată economisirii, însă nu cred că acest lucru se va întâmpla”, este de părere Adrian Codirlașu. Îmbunătățindu-se perspectivele de evoluție pozitivă economică, încrederea în economie va crește. Consecința va fi un apetit mai mare pentru consum, deci o sumă mai mică dedicată economisirii, adaugă acesta.