ȘTIRI EXTERNE. Cum relatează presa rusă autonomia Tinutului Secuiesc
O publicație cvazi-oficială a Kremlinului, ”Rossiiskaia Gazeta”, relatează despre proiectul de lege din Parlamentul României astfel:
„Camera inferioară a Parlamentului român a început procedura de acordare a autonomiei regiunii secuiești. Scopul declarat al creării autonomiei este «protejarea identității naționale ungare». În același timp, autoritățile române se opun autonomiei. Se face referie la Constituția țării, care afirmă că «România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil»”.
La Moscova, scriind despre situația din România, Rossiiskaia Gazeta, amestecă sistematic “maghiari” și “secui”, sau mai degrabă îi consideră pe toți maghiarii din Transilvania a fi secui :
“Secuii, cunoscuți încă din Evul Mediu ca războinici vajnici, au condus practic regiunea Transilvania în sec. XVIII-XX. După Tratatul de la Trianon din 1920, Transilvania a trecut din regatul maghiar în componența României. În anii 1952-1968, în România socialistă a existat o regiune autonomă maghiară, dar Nicolae Ceaușescu, luptându-se cu separatismul, a anulat-o printr-o reformă administrativă”, scrie Rossiskaia Gazeta.
Finalul articolului relatează : “În 2011, formațiunea UDMR a ungurilor din România, în frunte cu liderul maghiarilor ardeleni László Tökés, a deschis o reprezentanță a Ținutului Secuiesc pe lângă Parlamentul European. România a reacționat negativ, subliniind că autonomia “nu are nicio justificare legală”.”
În Ucraina în schimb, foarte sensibilă la rândul ei față de minoritatea maghiară de acolo, agenția RBK scrie:
“Secuii sunt unul din grupurile etnografice care intră în compoziția minorității maghiare de pe teritoriul României. Din cei 1,2 milioane de maghiari, circa 700.000 sunt secui care trăiesc în estul Transilvaniei și se află de decenii în centrul înfruntării politice dintre cele două părți.”
În Ungaria, Azzanali redă situația din România și disputa în jurul eșuatului proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc cât se poate de neutru, citându-l pe Iohannis cu interpelarea sa bilingvă: „Jó napot, Ciolacu!”