Studiu: Condițiile de înființare a cabinetelor veterinare sunt mai restrictive decât cele umane, la fel și firmele de contabilitate. Propunerea Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenței solicită modificarea legislației privind înființarea cabinetelor medicale veterinare și a firmelor de contabilitate, după ce a derulat un studiu de impact al prevederilor legale și a constatat că sunt prevederi care blochează concurența.

Condițiile de înființare și funcționare a cabinetelor medicale veterinare și a firmelor din domeniul contabilității sunt mai restrictive decât cele necesare pentru desfășurarea activității cabinetelor medicale umane, constituind bariere care afectează concurența.

Aceasta este principala constatare a Consiliul Concurenței în urma finalizării unui studiu privind impactul prevederilor legale care obligă companiile din domeniul contabilității și cel al serviciilor medicale să fie deținute și/sau administrate de profesioniști în domeniu, a trannsmis, miercuri, instituția, printr-un comunicat de presă.

Se limitează accesul operatorilor economici

Astfel, potrivit analizei de impact a Consiliului Concurenței, la ora actuală, un cabinet medical cu personalitate juridică poate funcționa dacă administratorul sau cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului de administrație sunt medici.

În același timp, un cabinet medical veterinar poate funcționa doar dacă printre asociați se regăsește cel puțin un medic veterinar care trebuie să fie și reprezentantul legal al firmei. În prezent, conform datelor Colegiul Medicilor Veterinari, sunt membri 8.820 medici veterinari care își desfășoară activitatea în cele mai diverse spectre profesionale.

În același timp, pentru ca o societate comercială de contabilitate/expertiză contabilă să poată funcționa trebuie ca majoritatea acțiunilor sau a părților sale sociale să fie deținute de contabili/experți contabili, iar structura de administrare să fie aleasă în majoritate dintre aceștia.

Practic, legislația nu permite persoanelor care nu dețin calificare în domeniul medicinei veterinare sau contabilității, dar care dețin capital investițional, să înființeze firme pe această piață, subliniază Consiliul Concurenței.

„Dacă în cazul serviciilor medicale umane, protecția sănătății publice este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerințe care vizează conducerea firmei, fără a impune vreo cerință cu privire la deținerea capitalului, nu se justifică impunerea unor criterii mai restrictive pentru serviciile medicale veterinare și pentru cele de contabilitate. În acest fel, se reduce concurența prin limitarea accesului operatorilor economici pe piețele respective”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Astfel, autoritatea de concurență solicită modificarea legislației privind înființarea și funcționare companiilor din domeniul contabilității și cel al serviciilor medicale veterinare, astfel încât condițiile să fie cel puțin similare cu prevederile din domeniul sănătății umane.

„O astfel de modificare ar putea conduce la întărirea concurenței și la accesul mai multor furnizori de servicii pe piață. Asigurarea unor condiții pentru stimularea concurenței ar putea conduce la înregistrarea de eficiență și la creșterea calității serviciilor, contribuind la promovarea intereselor clienților”, se arată în documentul transmsi.

Atât profesia de contabil, cât și cea de medic fac parte din categoria profesiilor liberale, iar Comisia Europeană încurajează eliminarea reglementărilor care restricționează în mod vădit și nenecesar concurența și care sunt disproporționate în raport cu scopul urmărit (printre acestea regăsindu-se și cerințele care privesc deținerea unei părți din capitalul social), și anume asigurarea unui nivel cât mai ridicat de calitate al serviciilor oferite la prețuri competitive, accesibile unui segment cât mai ridicat din populație/clienți, potrivit Consiliului Concurenței.

Studiile efectuate la nivel european citate de instituție au arătat că piețele pe care nu există reglementări privind controlul intrării sunt mai dinamice, furnizează mai multă inovație și se concentrează direct pe nevoile consumatorilor în ceea ce privește accesul și serviciile oferite.

Câte cabinete veterinare și câți contabili sunt în România

„Astfel, în cadrul aceluiași teritoriu național, dacă legiuitorul, în marja sa largă de apreciere, a considerat, în cazul serviciilor medicale umane, că protecția sănătății publice este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerințe profesionale, fără a impune vreo cerință cu privire la deținerea capitalului în cadrul cabinetelor medicale, nu se poate susține că, într-o marjă de apreciere vădit mai redusă, în domeniul veterinar s-ar justifica măsuri mai restrictive decât în cel uman, pentru atingerea unuia și aceluiași deziderat, respectiv imperativul protecției sănătății publice”, se arată în varianta interdiară a studiului.

Astfel, Consiliul Concernenței consideră că prevederea legală analizată reprezintă o barieră la intrarea pe piață, întrucât nu permite persoanelor care nu dețin această calificare, dar care dețin capital investițional, să înființeze întreprinderi pe această piață.

Deși, potrivit datelor furnizate de CMVR, din totalul celor 5536 unități medicale veterinare de asistență, existente la nivelul întregii țări, 62,57% sunt societăți comerciale, distribuite în toată țara, trebuie avut în vedere că, în lipsa unei astfel de prevederi, numărul cabinetelor medicale cu personalitate juridică ar putea fi mai mare.

În privința contabililor, conform datelor furnizate de Corpul Expertilor Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), piața este caracterizată de prezența unui număr mare de actori (din totalul celor 36.186 membri CECCAR, 30% sunt societăți comerciale), trebuie avut în vedere că, în lipsa unei astfel de prevederi, numărul societăților comerciale de contabilitate/expertiză contabilă ar putea fi mai mare.

Mai mult susțin autorii analizei, la nivel european, tendința este de creștere a numărului cabinetelor medicale veterinare mari, în care lucrează mai mult de 5 angajați. Potrivit Studiului privind profesia de medic veterinar în Europa, citat de Consiliul Concurenței, profesia de medic veterinar se practică în cabinete individuale sau cu cel mult 5 angajați, dar tendința este de creștere a cabinetelor mari, în anul 2018 tot mai mulți medici veterinari lucrau ca angajați comparativ cu anul 2015, iar în 2030 veterinarii care lucrează singuri se preconizează a fi o minoritate.

Studiul arată că, în România, în anul 2018, 68% din medicii veterinari lucrau în domeniul privat, iar dintre aceștia doar 12% erau angajați, restul de 56% fiind proprietarii afacerii.

„Astfel, se prezumă că, în prezent, numărul agenților economici care ar putea intra pe piață este mai mic decât numărul agenților economici care ar putea intra în absența reglementării, afectând concurența pe piață. În acest context, odată cu creșterea cererii pe piață, nu pot intra noi cabinete medicale pentru a servi cererea crescută cu o ofertă crescută și, astfel, numărul cabinetelor medicale existente trebuie să facă față cererii suplimentare fără amenințarea unei creșteri corespunzătoare a concurenței. Acest fapt le dă putere de piață să solicite prețuri mari, să nu își îmbunătățească calitatea și tipul de servicii oferite”, susțin autorii analizei.

„Așadar, reglementarea afectează și consumatorii, deoarece un nivel ridicat de concurență este în beneficiul acestora prin reducerea prețurilor, creșterea calității serviciilor, încurajarea inovației și creșterea interesului agenților economici de a răspunde la nevoile în schimbare ale consumatorilor. S-a demonstrat că, piețele pe care nu există reglementări privind controlul intrării sunt mai dinamice, furnizează mai multă inovație și se concentrează direct pe nevoile consumatorilor în ceea ce privește accesul și serviciile oferite. În considerarea tuturor aspectelor prezentate anterior, apreciem că prevederile referitoare la deținerea capitalului social al cabinetelor veterinare de către medici veterinari, indiferent de procentul deținut, constituie o barieră, iar eliminarea acesteia ar putea conduce la accesul mai multor furnizori de servicii medicale veterinare pe piață și la întărirea concurenței între aceștia”, se arată în analiză.

„Asigurarea unor condiții pentru stimularea concurenței ar putea conduce la înregistrarea de eficiență și la creșterea calității serviciilor, contribuind la promovarea intereselor clienților. În concluzie, deși în cazul serviciilor de sănătate publică trebuie pus accentul pe asigurarea unor servicii medicale de calitate, totuși, acest obiectiv, trebuie realizat într-o manieră care să nu conducă la o reglementare excesivă a pieței”, arată documentul, în varianta intermediară a studiului.

Aceaste este disponibililă pe site timp de 30 de zile, perioadă în care observațiile pot fi trimise Consiliului Concurenței, pe adresa [email protected] și vor fi publicate odată cu varianta finală a studiului.