Studiu. Tratamentul „după ureche” la români, mit spulberat. 65% urmează sfatul medicului

Consumatorii români de medicamente eliberate fără prescripție medicală, de vitamine sau suplimente alimentare sunt mai conștienți de importanța informării asupra produselor față de acum doi ani și, în cele mai multe cazuri, nu se tratează „după ureche”, arată un studiu IPSOS România, realizat la comanda Asociației Române a Producătorilor de medicamente fără prescipție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI), și prezentat joi. Lansarea cercetării face parte din campania educațională „Despre sănătate, cu responsabilitate” derulată împreună cu partenerii instituționali și asociații reprezentantive, începând din 2017.

Consumul de medicamente fără prescripție medicală este normal, spun medicii, atât timp când pacienții care nu suferă de afecțiuni cronice iau decizii informate. „Este firesc ca pacientul să apeleze la automedicație, dar trebuie să ia ceva potrivit”, a declară dr. Daciana Toma, Secretar al Societății Naționale de Medicina Familiei, unul din partenerii din campania educațională „Despre sănătate, cu responsabilitate”.

Sursa: RASCI

FOTO-VIDEO TRAGEDIE pe o șosea din Olt, în Ajunul Anului Nou. Două persoane au murit, după ce mașina în care se aflau a fost spulberată de un tânăr de 21 de ani

16:13

EXTERNE Refuzul Ungariei de a implementa în legislația națională directivele europene anticorupție COSTĂ. Budapesta pierde fonduri importante de la UE

15:58

„Încerc să învăț pacienții să aleagă corect, să cerceteze, să nu ia de bun ce văd oriunde, pe internet, în media, indiferent de sursa de informare”, atrage atenția medicul de familie. Și, în realitate, automedicația este soluția la care apelează românii în prima fază a afecțiunilor cu care se confruntă. „Și eu, medic de familie în București, cu pacienți din categoria adulți tineri, cu program 9:00 – 17:00, îi înțeleg cu adevărat că ajung la medic când nu se mai descurcă, pentru că totul este complicat în București”, povestește dr. Daciana Toma.

Pe de altă parte, medicul atrage atenția asupra importanței respectării dozajului din prospect. „Există persoane care au plăcerea de a folosi medicamentele eliberate fără prescripție, altele care le evită. Sunt pacienți care au dezvoltat gastrită, ulcer după administrare nepotrivită de antiinflamatoare nesteroidene”, a subliniat dr. Daciana Toma.

Sunt cazuri în care efectele adverse au dus la eliminarea unor medicamente de pe lista celor care pot fi eliberate fără rețetă, iar un exemplu notoriu este Algocalminul, care este eliberat numai cu parafa medicului de acum nouă ani. „Paracetamolul este medicamentul pentru prima treaptă a durerii. În cazul Algocalminului se ajunsese la supramedicație, cu reacții adverse și care apar intempestiv”, a conchis medicul de familie.

16% folosesc leacuri „băbești”

Studiul IPSOS, comandat de RASCI, arată că atunci când se confruntă cu primele simptome ale unei afecțiuni minore, 62% dintre români folosesc produse care se eliberează fără prescripție medicală – medicamente, vitamine sau suplimente alimentare pe bază de plante – pentru a le gestiona.

O proporție de 16% din participanții la cercetare – care provin și din Capitală, dar și din mediul rural, au admis că au folosit leacuri „băbești” pentru a se trata, iar 18% au decis să lase afecțunea să treacă de la sine și nu au luat nimic.

„Cei care nu merg la medic fie pentru că ei consideră că problemele nu sunt atât de serioase, fie pentru că nu au timp. Unii nu au bani – mai ales cei din zona rurală, care nu au bani de drum , iar unii nu merg din temere, pentru că le e teamă că vor afla că e o problemă mai gravă”, a detaliat Roxana Bleoaja, Head of Qualitative Research, IPSOS România.

De cele mai multe ori, românii apelează la automedicație în caz de răceală și gripă, dureri de cap, dureri articulare și musculare, dureri menstruale, balonare, arsuri gastrice sau dureri de stomac.

Trei din patru persoane știu ce produs vor când intră în farmacie

Un aspect pozitiv și surprinzător care a reieșit din cercetarea IPSOS, evidențiat de directorul executiv al RASCI, Diana Mereu, este faptul că românii, în mare parte, urmează sfatul medicului. „Românii trebuie să știe că starea de sănătate depinde de ei și trebuie să se informeze corect, din surse responsabile”, a subliniat Diana Mereu.

Conform studiului IPSOS, medicul reprezintă principala sursă de informare atunci când se confruntă cu afecțiunile minore, privind tratamentul cu produse care se eliberează fără prescripție medicală (65%). Farmaciștii sunt cea de-a doua sursa la care apelează românii ajunși în această situație (60%).

Medicul și farmacistul sunt sursele de informare care se bucură de cea mai mare încredere din partea respondenților, 8.8 din 10 în cazul medicului, respectiv 8.0 din 10 în cazul farmacistului. Pericolul, explică Roxana Bleoaja, este ca pacienții să urmeze sfaturile familiei sau prietenilor, a treia sursa în topul încrederii, pentru tratarea afecțiunilor.

Cercetarea realizată de IPSOS a urmărit și atitudinea pacienților față de medic sau farmacist. În timp ce medicul pare drept o autoritate inconfortabilă, un funcționar, în timp ce relația cu farmacistul este mai emoțională.

În același context, reprezentantul acestei categorii, Dr. Farm. Răzvan Prisada, vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România, atrage atenția asupra necesității unei informări corecte, atât a pacientului, dar în primul rând a farmacistului, pentru a recomanda produsul corect. Și asta,  chiar dacă de cele mai multe ori, respectiv trei din patru persoane care achiziționează produse care se eliberează fără prescripție medicală știu dinainte ce produse vor.

Majoritatea respondenților, 93%, au declarat că citesc prospectul unui produs. 51% din ei citesc prospectul doar prima dată când cumpără produsul când cumpără acel produs, și nu toate informațiile incluse în prospect prezintă același nivel de interes în rândul utilizatorilor. Ei sunt interesați în principal de modul de administrare și dozaj (84%) și efecte secundare (80%), în timp ce restul sunt citite doar de aproximativ jumătate dintre respondenți.

Iar „stocul” de remedii– pentru răceală și gripă, vitamine sau analgezice – este nelipsit din casele a 68% dintre români.

Campania „Despre sănătate, cu responsabilitate” este primul demers educațional din România care își propune să informeze, să educe și să responsabilizeze consumatorii și pacienții cu privire la utilizarea corectă a medicamentelor fără prescripție medicală, suplimentelor alimentare și dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală, asumată de RASCI pe termen lung.

Campania „Despre sănătate, cu responsabilitate”, asumată de RASCI pe termen lung, se desfășoară fără întrerupere de la finalul anului 2017 și va continua. Aceasta e derulată cu sprijinul Ministerului Sănătății (MS), Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), Colegiului Farmaciștilor din România (CFR) și al Consiliului Român pentru Publicitate (RAC). Alături de aceștia, printre partenerii campaniei se numără și Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România (FASMR), Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România (FASFR), Societatea Studenților în Medicină din București (SSMB), Societatea Studenților în Farmacie București (SSFB) și Colegiul Pacienților.

Studiul de cercetare de piaţă a fost realizat de către IPSOS România în perioada august-septembrie 2019 și a inclus două etape, cercetare calitativă și cantitativă. Populația țintă a studiului au fost persoane cu vârsta între 18-55 ani, care au suferit de afecțiuni minore în ultimele 12 luni (răceală și gripă și simptome asociate, dureri, afecțiuni gastroenterologice, probleme cu somnul, stres, oboseală) și le-au tratat cu produse care se eliberează fără prescripție medicală (medicamente eliberate fără rețetă, suplimente alimentare, dispozitive medicale pentru îngrijire personală).

Cercetarea calitativă a inclus focus-grupuri în București și încă două orașe din țară cu populația țintă dar și interviuri în profunzime cu medici și farmaciști. Studiul cantitativ a constat în 800 de interviuri online, eșantionul fiind reprezentativ urban pentru populația țintă. Eroarea maximă de eșantionare pentru eșantionul de 800 respondenți este de +/- 3.5%, la un nivel de încredere de 95%.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele