Viitorul e aici. Acneea ar putea fi stopată cu ajutorul bacteriilor care trăiesc pe pielea noastră

Acneea se produce atunci când foliculii de păr devin blocați cu celule moarte de piele și ulei, și zona se poate inflamata, rezultând coșuri, umflături și puncte albe.

Când nu le stoarcem și nu le spargem, tratăm aneea cu medicamente care ucid celulele producătoare de ulei sau cu antibiotice care vizează bacteriile din foliculi. Studiile experimentale recente includ vaccinuri sau probiotice.

Însă, in cadrul unui nou studiu, oamenii de știință de la Universitatea Pompeu Fabra (UPF) din Spania au investigat cum să poată folosi  bacteriile care locuiesc pe piele pentru a produce substanțele active din medicamentele împotriva acneei. Ținta lor a fost Cutibacterium acnes, cea mai comună specie de bacterii găsite pe pielea noastră și una care trăiește adânc în foliculii noștri de păr. În acest caz, C. acnes a fost modificat pentru a produce o proteină numită NGAL, care mediează isotretinoinul produs în mod natural.

ACTUALITATE Dan Puric: „Drogurile au fost încurajate/ În România este DEZASTRU sexual/ Le-au dat toată pornografia”

01:14

ACTUALITATE Dan Puric: „Călin Georgescu este PRIETENUL meu de 14-15 ani”

00:12

Echipa a testat bacteriile editate în culturi crescute în laborator de celule umane de piele și a descoperit că acestea puteau produce și secreta NGAL, reducând producția de sebum. În teste pe șoareci, bacteriile au putut, de asemenea, să trăiască și să lucreze, deși efectele asupra acneei nu pot fi testate în acest fel deoarece pielea șoarecilor este atât de diferită de a noastră.

S-ar putea reduce rezistența la antibiotice

Această tehnică ar putea nu numai să ajute la curățarea acneei, ci și să reducă dependența de antibiotice, care cauzează din ce în ce mai multă rezistență la bacterii, potrivit newatlas.com.

„Am dezvoltat o platformă tehnologică care deschide ușa la editarea oricărei bacterii pentru a trata mai multe boli. Acum ne concentrăm pe utilizarea C. acnes pentru a trata acneea, dar putem furniza circuite genetice pentru a crea microbi inteligenți pentru aplicații legate de detectarea pielii sau de modularea imunității” a spus Marc Güell, cercetător principal în studiu.

Studiul a fost publicat în revista Nature Biotechnology.

Autor

Elena Popescu

Elena Popescu iubește jurnalismul încă din adolescență, atunci când și-a descoperit pasiunea pentru scriitură. Primul job a fost la numai 21 de ani, când lucra ca reporter pentru un ziar săptămânal. ... vezi toate articolele