Adevărații „prizonieri” din penitenciare. „Toată nebunia asta nu reușește decât să ne ducă cu succes mult sub linie”

Sindicat: Sunt peste un milon de ore suplimentare de recuperat. Suntem cu 8.000 mai puțin decât necesarul

În timp ce situația devine tot mai grea la nivelul condițiilor oferite pentru deținuți în închisorile românești, iar CEDO dă condamnări pe bandă rulantă, situația este una dificilă și în cazul angajaților. Gardienii sunt tot mai puțini, iar cei care sunt în sistem ajung să acopere munca pentru patru sau cinci oameni. Dar cum s-a ajuns aici? Sindicatele spun că mulți au preferat să se pensioneze din cauza condițiilor de muncă și a turelor tot mai lungi care trebuie acoperite.

„Evident că oamenii care aleg să depună dosarul de pensionare o fac și pentru că un postul în sistemul penitenciar nu are o atractivitate din perspectiva condițiilor de muncă, satisfacției profesionale, ci mai mult un salariu decent și o pensie cât de cât sigură dar nu poate fi foarte atractivă, spre exemplu, o muncă în zona operativă unde faci de pază în posturi, fără să fi schimbat timp de 12, 13, 14 ore și la finalul schimbului trebuie să faci și o percheziție că sunt planificate și obligatorii. Turele sunt 12 cu 24 și 12 cu 48. Prima secvență e serviciul, a doua e odihna”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor de Penitenciare.

Necesarul, ar fi, spune acesta, de 20.000 de oameni în sistem, dar în prezent sunt ocupate doar 12.160 de posturi. Iar turele lungi au dus la situația în care într-un an s-au strâns nu mai puțin de un milion de ore suplimentare.

„Anul trecut am avut pe vremea asta 12.600, am făcut concursuri pentru aproximativ 2000 de posturi vacante. La acest moment avem 12.167 de posturi ocupate, cu 500 mai puțin ca anul trecut pe vremea asta. Cauzele, în primul rând pensionările masive, pensionările militare. Oamenii întrunesc criteriile din legislația nouă în domeniul ăsta și se tem de modificări în următoarea perioadă. Se tot vehiculează că pensiile speciale vor fi ajustate sau eliminate și atunci preferă să profite de ceva aflat acum în vigoare și ies masiv și vor continua să iasă. Și atunci numărul de ore suplimentare vor continua să crească. Orele suplimentare care se acumulează într-un an sunt în cuantum de un milion, realizate în principal în sector operativ, unde lucrează în ture 4.000 de oameni. Ele se compensează cu timp liber în procent cam de 50 la sută. Restul se reportează și se adună la orele din anul următor, de aia noi acum probabil că avem peste un milion care nu sunt recompensate”, a spus, pentru MEDIAFAX, președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor de Penitenciare.

Iar situația este atât de gravă, încât deținuții au ajuns să păzească și ei.

„Un agent debutant are un salariul în jurul a 2.000 lei cu tot cu norma de hrană care este o parte foarte consistentă din salariu. Poate avansa spre 3.000, spre finalul carierei poate depăși .Un 3.5000 poate fi un caz fericit. Cu tot cu norma de hrană care e undeva în jur de o mie de lei. (…) Dacă iau, de exemplu, misiunile de pază a perimetrului unei unități, eu acolo trebuie să am un număr de oameni plus rezerve cu care să îi înlocuiesc din trei în trei ore ca să se odihnească și să dea randament. Nu am nici rezerve să îi înlocuiesc și nici oameni să ocup toate posturile. Atunci apelez la deținuți. La Jilava se pot vedea, pe linia de centură, se văd posturile de pază. O să vedeți un agent care e înarmat și are uniformă și imediat următorul post e un deținut, neînarmat, are o salopetă, un baston și un fluier. Sunt 15 posturi la Jilava din care șapte sunt asigurate cu deținuți ca să putem funcționa”, a mai spus Ștefan Teoroc.

Jilava: Un agent, la 300 de deținuți. E presiunea fizică de a sta 12 ore în picioare și să meargă dintr-un capăt la altul al secției

În ultimii ani, mii de agenți care se ocupau cu paza persoanelor aflate în detenție au cerut pensionarea, și-au dat demisia, ori s-au transferat în alte departamente, astfel că s-a ajuns în situația ca un singur agent să fie obligat la Jilava să păzească până la 300 de deținuți.

„Dacă veniți să stăm o zi pe secția de deținere, vă spun că a doua zi cereți concediu. Pe secția de deținere, cu 300 de deținuți, avem comandantul de secție și un agent. Da, la 300 de deținuți! Gândiți-vă că după ora 15:00, comandantul de secție termină programul și rămâne un singur om, un singur agent la 200-300 de deținuți. Deci, e nevoie și de personal, e nevoie de personal pentru că angajând personal nu se ușurează numai munca angajaților ci se îmbunătățesc și serviciile oferite deținuților. Pentru că dacă un deținut are o problemă și e un singur angajat la 250 de deținuți pe secție, aducând un nou angajat, se înjumătățește timpul de așteptare până se rezolvă problema sau solicitarea”, explică purtătorul de cuvând al Penitenciarului Jilava, Cristian Micu.

Pe lângă treburile administrative, comunicarea cu mass-media, conceperea de programe educative pentru deținuți și angajări de noi agenți, comisarul șef Cristian Micu se ocupă și de patrulare prin curtea penitenciarului și prin celule. La fel ca majoritatea angajaților Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), face munca a trei, patru sau chiar cinci oameni.

„Problema este de presiunea pe care o pui pe angajații ăia lăsându-i să lucreze singuri, nu neapărat presiunea psihică printre atâția deținuți, cât presiunea fizică, efortul fizic de a sta 12 ore în picioare să meargă dintr-un capăt la altul al secției, să răspundă la telefon, să consemneze registrul de intrări-ieșiri, să facă percheziții, să supravegheze servitul mesei și așa mai departe. Astăzi avem 542 de angajați la un efectiv de 1.228 de deținuți. Lucrează în patru ture, însă ponderea nu este dată de cei care efectuează serviciul operativ, pentru că avem serviciul medical, serviciul administrativ, serviciul educativ care se ocupă de activitățile de integrare, seviciul de școlarizare, programele educative sunt multiple și e mult de discutat aici. Deci, trebuie făcute angajări, trebuie dați bani, ca să concluzionăm”, mai spune purtătorul de cuvând al Penitenciarului Jilava.

Iar situația este similară în oricare penitenciar din România. Am întrebat și la Penitnciarul Târgșor care este situația. Aici, spune conducererea, după orele de program, rămân 17 angajați în clădire.

„Unitatea, ca și toate penitenciarele dn România, se confruntă cu un deficit acut de personal prin prisma faptului că anul trecut am avut și o serie de pensionări și pentru că raportat la standardele stabilite pentru asigurarea personalului pentru paza, reintegrare, supraveghere, noi la nivel de unitate ar trebui să avem 440 de angajați. La momentul de față, organigrama are prevăzut un număr de 249 de posturi de funcționari, în schimb efectiv lucrăm cu 190-200 de oameni în întreaga activitate, inclusiv sectorul logitică și sectoarele conexe. După cum știți, serviciul în penitenciar este permanent și de aceea sunt situaiți în care în zilele de sărbători legale, sau sâmbăta și duminica sau după orele de program, rămân practic la 16-17 oameni în penitenciar”, a declarat Mircea Decu, director adjunct siguranța deținerii și regim penitenciar în cadrul Penitenciarului de Femei Târgșor.

Angajat: Funcționăm cu armament din anii ”70 și avem mașini care trebuiau casate acum 10 ani

Lipsa personalului nu reprezintă un pericol doar pentru agenții din penitenciare, ci și pentru persoanele aflate în detenție care sunt vulnerabile în fața atacurilor altor deținuți. Situația a fost semnalată în repetate rânduri și la conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor și la Ministerul Justiției, spun sindicatele ANP, iar răspunsurile au venit greu, de cele mai multe ori conducerea penitenciarului fiind informată că s-a luat act de solicitări și în cel mai scurt timp se vor căuta soluții. În ciuda promisiunilor, însă, fondurile pentru salarii nu au crescut semnificativ, astfel că au fost tot mai puțini tineri interesați să se angajeze la Administrația Națională a Penitenciarelor.

„Birourile supraveghetorilor și ale celor care lucrează cu deținuții sunt mai mici decât condițiile care se cer pentru deținuți. Nu avem pentru salariați mai mult de trei metri pătrați, indiferent ce am face. Altă mare problemă este lipsa dotărilor, în momentul acesta funcționăm cu armament din anii ’65-’70, avem mașini care trebuiau casate de acum 10 ani și care totuși circulă pe drumurile publice. În aproape toate penitenciarele, de paza efectivă a deținuților aflați pe secție se ocupă un singur om, restul fiind în curte, la poartă sau în foișoare supraveghind perimetrul. Deci dacă un deținut este atacat, cum credeți că va putea acel ofițer să intervină? Ca să nu mai spun că sunt multe cazuri în care agenții sunt înjurați, amenințati, scuipați și nu pot face nimic”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Șchiopu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP).

Un astfel de atac s-a produs în vara anului 2015, când un deținut bolnav de HIV, internat la spitalul penitenciar Jilava, a profitat că de supraveghere se ocupă un singur ofițer și l-a atacat. Agentul a fost bătut cu pumnii și picioarele, și probabil ar fi fost omorât dacă un alt agent, care trecea întâmplător prin dreptul secției nu ar fi auzit gălăgie.

„În ultimul timp, lovirea personalului e o chestie frecventă, dar nimeni nu le face nimic. Să zicem că îi faci reclamație la parchet, primește un an sau doi pentru loviri, îi contopește cu pedeapsa actuală și, în cel mai rău caz pentru deținut, iese la termen în loc să fie eliberat condiționat cu câteva luni mai devreme. În plus, dacă înainte salariile din zona de ordine publică și siguranță națională erau cât de cât motivante, un debutant are acum un salariu net mai mic decât cel minim pe economie, deci ce motivație să mai ai să vii într-un sistem în care mereu să fii în pericol, să lucrezi mereu peste program, în penitenciare care au și peste 200 de ani, de pe vremea Austro-Ungariei?! Practic, unui supraveghetor îi e aproape imposibil să se impună în fața atâtor deținuți. Deci, în astfel de condiții este aproape imposibil să putem vorbi de reabilitarea unui deținut, ceea ce face ca rata de recidivă să se apropie de 70%”, a mai spus Florin Șchiopu.

În acest moment, mai mult de jumătate din angajații sistemului penitenciar din România au peste 40 de ani, mai exact, 6.228 au între 40 de ani și 55 de ani, iar 211 au peste 55 de ani, conform raportului ANP din anul 2016. În penitenciarele din toată țara lucrează puțin peste 5.700 de tineri, cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani. Același raport arată că, în prezent, ANP are doar 12.143 de angajați, din care de paza și deținerea celor peste 27.000 de persoane aflate la închisoare se ocupă numai 7.676 de agenți. Anul trecut, peste 1.900 de angajați au părăsit sistemul din diferite motive, de 10 ori mai mulți decât în 2015, când mai puțin de 260 de agenți au plecat din ANP.

Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP) anunță că, deși a convenit cu ANP ca în 2017 să se aloce buget pentru 14.000 posturi, în ședința de joi sindicatul a fost informat că din bugetul pe anul în curs pot fi plătiți 12.762 de angajați.

„Am convenit cu DG ANP că se va aloca buget în 2017 pentru a ajunge la 14.000 de posturi și avem documente semnate în acest sens. De bine de rău ANP a cerut, însă mai departe nu știm ce a făcut în afară de așteptarea „sentinței”. Care a venit și a fost făcută publică astăzi (joi) în ședință de CC ANP: pentru 2017 avem buget pentru… 12.762 de posturi. (…) Am început anul trecut cu 12.600 de posturi și după vreo 2.000 de intrări în sistem de prin alte domenii prin concursuri obositoare, am încheiat anul cu puțin peste 12.000. În prezent avem 12.167 de oameni. Deci toată nebunia asta cu concursuri și comisii nu reușește decât să ne ducă cu succes mult sub linie, adică chiar sub linia aia proastă”, transmite sindicatul printr-un comunicat de presă postat pe site.