#DIZGRAȚIAȚII. Agricultorii din închisori: povestea deținuților de la ferma Penitenciarului Târgu Jiu

La câțiva kilometri de Penitenciarul Târgu-Jiu, la ieșirea din oraș, dincolo de o poartă metalică, albastră, pe care scria odinioară Gospodăria Agrozootehnică a unității de detenție, îți atrage imediat atenția lacul pe care au poposit câteva rațe sălbatice. Gardianul de la intrarea în GAZ nu te lasă prea mult să admiri peisajul. Anunță echipa de filmare că urmează controlul de specialitate și solicită ca telefoanele mobile să fie lăsate la intrare.

Doar asfaltul și câteva clădiri care par a fi părăsite confirmă intervenția omului în zonă. La a doua poartă de acces, un deținut joacă rolul unui supraveghetor, iar după câțiva metri se observă și alte persoane private de libertate, care își desfășoară activitatea în apropierea grajdului de animale, fără să reacționeze în vreun fel la vederea aparatului de fotografiat. Reprezentanții penitenciarului îi avertizează însă pe cei care nu și-au dat acordul să fie filmați să se întoarcă.

Ajungem la solarii. Mai mulți deținuți muncesc la foc automat. Pe ușa de lemn, de la intrare, scrie „WC bărbați”. Era singura ușă pe care o aveau și se potrivea ca dimensiuni.

ACTUALITATE Controale de 6 luni la FRONTIEREA româno-bulgară. Măsură provizorie în contextul aderării la Schengen

10:59

ACTUALITATE Ingredientul secret utilizat de chef Sorin Bontea pentru o porție de sarmale autentice. Este un real deliciu

10:50

Rămân pe terenul agricol acoperit cu folii transparente doar doi condamnați, care au acceptat să vorbească despre cultivarea zarzavaturilor timpurii.

Constantin are 32 de ani și este din cartierul Iezureni, din Târgu-Jiu. A fost încarcerat în Penitenciarul Târgu-Jiu, după ce în 2014 a fost condamnat pentru vătămare corporală gravă, alături de fratele său, pe care, spune omul, a încercat să-l apere de atacatorul care a devenit victimă. L-am găsit smulgând buruienile care au crescut printre răsadurile de roșii.

„Am ajuns acum doi ani aici, pentru bătaie. Într-o noapte am fost atacat la mine la poartă și am ajuns aici. Cei care ne-au atacat sunt afară și noi, cei atacați, suntem la pușcărie. Din greșeală am ajuns aici. Am început de la Craiova, cu regimul închis, am ajuns la semideschis, am lucrat la bucătărie și după aceea la semideschis”, spune Constantin Giurcă.

În momentul în care a ajuns la Penitenciarul Târgu-Jiu, tânărul a ales agricultura, unde spune că avea experiență. „Nu a fost grea trecerea de la bucătărie la agricultură. Aveam experiență, pentru că am fost în Grecia, doi ani, înainte să fac fapta. Apoi nu am mai fost, pentru că ziceau că mă sustrag urmăririi penale. Aici pământul e foarte roditor. Am cultivat: varză, roșii, ardei, vinete, gulii, morcov, salată, ridichii, spanac, ceapă. Mai am patru luni și jumătate până la eliberare. Apoi o să merg la muncă. Merg tot în Grecia. Nu am copii. Mă așteaptă acasă mama și tata. A fost o lecție pentru mine. O să încerc să las prietenii deoparte, anturajul. Mă relaxez atunci când merg în grădină”, povestește Constantin.

Ajutorul său de nădejde este Ion Cătălin Daniel, un bărbat de 41 de ani, din Rovinari, care a ajuns în pușcărie în urmă cu șase ani și jumătate.

„Am ajuns în închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și am fost condamnat la zece ani și șase luni. Am redus din pedeapsă prin muncă. Este în interesul nostru, al deținuților să ieșim la muncă, oriunde este necesar. Consider că putem să ne luăm un câștig prin care putem să fim mai aproape de familie și pe de altă parte mai învățăm și agricultura. Spre exemplu, eu doar la pușcărie am învățat așa ceva. Munca în agricultură este ușoară, noi ne facem tot ce avem de făcut și uităm și de gândurile negre. E mult mai multă libertate. Nu mai stăm în camere. Eu am fost transferat de la Penitenciarul Pelendava, unde am lucrat tot în agricultură. Am venit aici ca să fiu cât mai aproape de familie”, spune Cătălin.

Bărbatul susține că după eliberare tot de agricultură se va ocupa.

” Există riscuri în agricultură și după gratii, pentru plante, pentru tot ceea ce muncim. Sperăm să fie un an roditor. Am pus în pământ: spanac, varză, roșii, gulii, ardei gras. Le vom muta din solar. Le ducem pe câmp. Am cinci copii acasă, patru fetițe și un băiețel, minor. În ceea ce privește fapta, a fost o lecție destul de dură, aspră. Practicam meseria de taximetrist și m-am trezit cu trafic de persoane. Am dus persoane în afara țării și s-a întâmplat. Banul m-a împins. Nu aș mai face așa ceva absolut deloc, pentru că am fost omul care a muncit și muncesc, mai ales când voi ieși afară pentru că am familie. Banii m-au tentat. Banii care se câștigă așa cum se câștigă și în ziua de azi. După eliberare, peste opt luni voi merge pe agricultură, deși locuind la oraș va fi mai greu cu spațiul, cu pământul, dar voi încerca să găsesc o soluție, pentru că este și bănoasă”, mai spune Ion Cătălin Daniel.

La activitățile prestate în cadrul GAZ-ului participă, în total, 18 deținuți, care execută pedeapsa în regim deschis și semideschis. fiind împărțiti la cele două sectoare: vegetal și animal. Tot aici sunt amenajate și camerele acestora.

„În această perioadă, în gospodăria agrozootehnică a Penitenciarului Târgu-Jiu se derulează lucrările de înființare a culturilor de primăvară și de vară. Pe cele două hectare și jumătate din cadrul GAZ-ului, care sunt destinate legumelor, s-au cultivat deja în terenul aflat în aer liber culturile de ceapă, iar în solarii avem culturile de salată verde, spanac. În solarii avem culturile de salată verde, spanac și au fost însămânțate răsadurile de roșii, ardei, vinete, varză de vară, castraveți și alte legume. În această gospodărie își derulează activitatea 18 persoane private de libertate din Penitenciarul Târgu-Jiu. Acestea derulează activități atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul animal. Din producția de legume, carne de vită, lapte și brânză reușim să asigurăm o parte din necesarul de alimente pentru hrănirea persoanelor custodiate de Penitenciarul Târgu-Jiu”, a declarat Lavinia Lupu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Târgu-Jiu.

Penitenciarul dispune de o suprafață totală de aproape 16 hectare, din care 2,54 ha sunt destinate culturilor de legume. Terenul este arat în totalitate, o parte fiind ocupată de cultura de ceapă, iar restul este pregătit pentru roșii, ardei, vinete și varză. Salata verde a ajuns deja pe masa celor aproximativ 400 de persoane private de libertate din unitatea de detenție. La sectorul animal se află 43 de bovine, care vor fi sacrificate tot pentru consumul propriu.