Cablul subteran de înaltă tensiune care va traversa România de la Est la Vest intră într-o nouă etapă, după finalizarea studiului de fezabilitate

Interconectorul Est-Vest intră în faza următoare, după ce studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului subteran HVDC din România a fost finalizat cu succes, iar rezultatele sunt pozitive, a anunțat, miercuri, Ministerul Energiei.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță finalizarea studiului de fezabilitate pentru unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură energetică din Europa Centrală și de Est: interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC), care va traversa România de la țărmul Mării Negre până la granița cu Ungaria, a transmis, miercuri, Ministerul Energiei, printr-un comunicat de presă.

Proiectul, dezvoltat de Transelectrica alături de companiile TAQA (Abu Dhabi National Energy Company PJSC), Meridiam (Franța) și E-INFRA (România), este susținut de Ministerul Energiei. Studiul a fost realizat de compania italiană CESI, lider internațional în inginerie și cercetare energetică, iar acesta confirmă fezabilitatea tehnică și viabilitatea economică a proiectului, subliniind importanța sa strategică pentru securitatea energetică regională și europeană, potrivit instituției.

SOCIAL Corneliu Istrate, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din Galați, a murit. Avea 76 de ani

21:45

CONTROVERSĂ 14 țări occidentale condamnă extinderea coloniilor Israelului în Cisiordania. Decizia are ca scop blocarea înființării unui stat palestinian

21:33

Ministerul Energiei și companiile implicate nu au făcut publice pentru moment date tehnice sau financiare din cuprinsul acestui proiect.

Proiectul contribuie la consolidarea integrării pieței regionale și europene

„Finalizarea studiului de fezabilitate pentru proiectul HVDC este o realizare importantă și marchează o etapă esențială în transformarea României într-un hub energetic regional și un actor strategic în securitatea energetică a Europei. Este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură energetică ale următorului deceniu pentru țara noastră. De aceea, am spus clar: nu avem timp de pierdut. Vom accelera toate etapele necesare pentru ca România să devină un exportator net de energie curată și un pilon de stabilitate în regiune”, a transmis Sebastian Burduja.

Potrivit demnitarului, proiectul este vital pentru modernizarea și echilibrarea rețelei de transport a energiei electrice a României și va asigura evacuarea cantităților semnificative de energie electrică ce vor fi generate în urma finalizării investițiilor strategice ale României în Unitățile 3 și 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, precum și în proiectele eoliene offshore și onshore din zona Dobrogei.

„În plan internațional, proiectul contribuie la consolidarea integrării pieței regionale și europene de energie și creșterea securității alimentării consumului din zona de sud-est a Europei, susținând creșterea posibilităților de export a energiei electrice către țările vecine”, a precizat titularul mandatuluila conducerea Ministerului Energei.

Proiectul este parte integrantă din Coridorul Verde, care va conecta Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, precum și alte țări din regiune.

„Prin acest proiect facem încă un pas important în atingerea obiectivului pentru care lucrăm în fiecare zi la ministerul energiei: să avem energie sigură, la prețuri accesibile pentru români și economie și energie verde – în această ordine de priorități”, a conchis Sebastian Burduja.

Care este traseul intercontectorului

Potrivvit oficialilor instituției, sistemul HVDC reprezintă o tehnologie de ultimă generație în transportul energiei electrice, permițând transmiterea unor cantități mari de energie pe distanțe lungi, cu pierderi minime.

Traseul planificat va lega Marea Neagră de granița de vest a României, trecând prin București, și se va conecta cu rețelele energetice din Ungaria și alte state europene. Practic, proiectul transformă România într-un veritabil coridor energetic, cu rol esențial în rețeaua continentală de electricitate.

Unul dintre elementele de inovare ale proiectului este utilizarea coridoarelor deja existente de infrastructură, precum cele ale conductelor de gaze BRUA și Tuzla-Podișor.

„Această abordare permite reducerea semnificativă a timpului necesar pentru obținerea avizelor, scăderea costurilor și diminuarea impactului asupra mediului. Este o soluție inteligentă și eficientă, care valorifică activele deja disponibile și poate reprezenta un model pentru investițiile viitoare din domeniul energetic”, arată Ministerul Energiei.

Interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu va permite transportul de energie verde, produsă în România – inclusiv din viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră – către consumatori din țară și din alte state europene. Totodată, va permite României să beneficieze de energie verde produsă în Azerbaidjan atunci când în SEN este semnalat un deficit.

„Proiectul va contribui la modernizarea sistemului național de transport al energiei și va poziționa România ca un nod energetic strategic în regiune. În plus, proiectul este compatibil cu alte inițiative europene majore de infrastructură, precum SuedLink sau NordLink, și va susține formarea unei rețele energetice interconectate de la Marea Neagră până la Marea Nordului”, potrivit instituției.

Prin acest proiect, România își valorifică propriul potențial energetic și contribuie activ la securitatea energetică a Uniunii Europene.

„Interconectorul HVDC întărește cooperarea regională, susține stabilitatea pieței și oferă un cadru mai predictibil pentru prețul energiei, cu beneficii directe pentru consumatorii finali. Proiectul marchează o etapă esențială în strategia națională de tranziție energetică și reconfirmă angajamentul Ministerului Energiei de a transforma România într-un lider regional al energiei curate”, au transmis oficialii Ministerului Energiei.

Citiți și:

Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale

Hidroagregatul nr. 1 de la Porțile de Fier I, centrală care produce 10% din ENERGIA anuală, va fi  repus în exploatare în martie. Stadiul lucrărilor