Potrivit celor mai recente date ale INS, în ianuarie 2019 în România existau 4,5 milioane de angajați in mediul privat ce plateau taxe si impozite prin care sustineau peste 1,4 milioane de angajați prin entități „de stat”, 5,16 milioane pensionari, 3,06 milioane copii etc. Practic, economia stătea pe o piramidă inversată.
La începutul anului 2020, ca efect al pandemiei de coronavirus, aproximativ 1 milion de persoane din mediul privat au aplicat pentru obținerea ajutorului de șomaj tehnic din partea statului, informează national.ro. Ceea ce reprezintă un dublu impact, și asta pentru că 1 milion de oameni nu doar ca nu vor mai contribui la bugetul de stat cu impozitul pe salariu, ci vor fi asistați social tot de către statul român.
În acest nou context international de criză este nevoie de încurajarea investiţiilor în imobiliare. Un sector vital precum construcţiile trebuie să funcţioneze. Investițiile în piața imobiliară sunt însa puternic frânate de birocrație si interese politice. În ritmul actual, Bucurestiul nu va prinde din urmă capitalele din vestul Europei nici în următorii 60 de ani.
Spre exemplu, în capitala României, în anul 2020, înca mai există proceduri ce preced procesul de autorizare PUZ – planul urbanistic zonal – și, chiar dacă se respectă legea, durata de obţinere autorizatiei de construire plasează România pe ultimele locuri din Europa.
Astfel investitorii străini descriu birocrația din România ca fiind ”necompetitivă” şi reclamă ”lipsa de transparenţă şi de consistenţă în aplicarea regulilor de urbanism”.
Lucrurile se complică enorm pentru orice investitor dacă trebuie să obţină un PUZ pentru ca aprobarea documentaţiei de urbanism nu are termene legale.
Practic primarul stabileşte ce propune spre aprobare Consiliului Local, când şi în ce ordine, după care intervin consultările publice. Obţinerea planului poate dura chiar şi doi ani. Astfel, este imperativ necesar ca reglementarile de urbanism sa existe si sa se dezovlte continuu si armonios impreuna cu necesitatile orasului.
Artizani ai acestui vesnic blocaj sunt partide precum USR, care își construiesc întreaga campanie electorală prin blocarea tuturor Planurilor Urbanistice Zonale inițiate de Primaria Capitalei. Membri ai USR se folosesc de argumente populiste pentru a caștiga voturi și opunându-se oricăror initiative care nu vin din partea partidului.
Momentan se reclamă o adevarată catastrofă ecologică: distrugerea Padurii Baneasa. Există o întreaga campanie pe Facebook si pe toate canalele media despre salvarea Padurii Baneasa, iar acest argument este folosit pentru a bloca PUZ-ul sectorului 1. Totuși, dacă se cercetează pe site-ul Primăriei București, planșa de urbanism a viitorului PUZ se poate constata ca Padurea Baneasa este inclusa în extravilan. Și este imposibil de construit în extravilan.
Acest tip de știri false ajută, însă, la obținerea capitalului electoral in special din partea cetatenilor neinformati. In Romania exista un fenomen ciudat: investitorii străini refuză să mai cumpere terenuri fără un grad minim de autorizare, mai ales în Bucureşti şi împrejurimi, de teamă că vor pierde sume considerabile de bani din cauza timpului de aşteptare până la emiterea autorizaţiei de construire.
Ei preferă să plătească mai mult pe terenuri pregătite de construcţie. Aceste întârzieri pot avea efecte negative, doarece pot determina anumiți investitori să-şi mute afacerea în alte ţări, acolo unde astfel de procese de autorizare sunt mult mai simplificate și mai transparente.
Este un semnal major de alarmă pentru autorităţi, care ar trebui tratat cu maximă prioritate, scopul suprem fiind de a atrage, stimula şi a încuraja atât noii investitori, cât şi pe cei existenţi. Este îndeajuns să ne uităm în vestul Europei, unde putem observa că o solutie mai eficientă este privatizarea unei părţi a activităţii de avizare. Astfel elaborarea Planurilor Urbanistice Coordonatoare şi delegarea anumitor responsabilităţii către proiectanţi din mediul privat – dar care sunt responsabili în faţa legii – poate deschide calea investitorilor către România.