Prima pagină » Economie » Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom

Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom

Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom

Sezonul rece debutează oficial vineri, 1 noiembrie, în România, iar tot din această zi se pot extrage gazele naturale din depozitele care au început să fie umplute din 1 aprilie. După șapte luni, stocurile României au depășit capacitatea tehnică totală, fiind mult peste obiective asumate, astfel că în condițiile unei ierni similare cu ultimele trei, nu vor fi probleme în acoperirea necesarului de consum din producția internă și depozite, dă asigurări Ion Sterian, directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale, într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul.

  • Șeful Transgaz a detaliat stadiul proiectului strategic care va asigura tranzitul gazelor ce vor fi extrase din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, „Țărmul Mării Negre-Podișor”.
  • Ion Sterian a atras atenția asupra provocărilor cu care se confruntă pentru finanțarea investițiilor fără de care „obiective precum reindustrializarea, reducerea dependenței energetice față de Rusia și evitarea crizei energetice rămân doar simple deziderate”.
  • Șeful Transgaz a estimat efectele asupra României a stopării tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, dar și asupra Republicii Moldova.
  • În acest context, Ion Sterian a vorbit și de recuperarea datoriilor istorice de la gigantul rus Gazprom, dar și planul de investiții ambițios din Republica Moldova, unde, prin filiala Vestmoldtransgaz, este, oficial și definitiv, operatorul sistemului de transport al gazelor naturale de peste Prut.

Ion Sterian, directorul general al Societății Naționale de Transport al Gazelor Naturale Transgaz SA, a detaliat, pentru Gândul, principalale prognoze privind capacitatea României de a trece cu bine de sezonul rece, chiar și în scenarii mai puțin optimiste, dar și perspectiva creșterii producției și a dezvoltării infrastructurii, astfel încât să se creeze premisele optime pentru decarbonizare, parte din tranziția verde.

Transgaz este companie deținută majoritar de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, în proporție de 58,5%, și avea, joi, o capitalizare de 4,51 miliarde de lei.

Scenarii de consum

România și-a atins obiectivul de stocare a gazelor cu două luni înainte de termen, 1 noiembrie, și a ajuns la 102,97%, peste media de 95,22% la nivelul UE, conform celor mai recente date agregate de platforma Gas Infrastructure Europe (GIE), valabile la 29 octombrie. Cu aceste stocuri și conform prognozelor meteo, este România pregătită pentru sezonul rece?

Ion Sterian: În condițiile unei ierni cu temperaturi asemănătoare cu cele înregistrate în ultimii trei ani, nu vor fi întâmpinate probleme în asigurarea cu gaze naturale a consumatorilor din România. În sezonul rece următor (noiembrie 2024 – martie 2025), chiar și la o estimare de consum mai mare cu circa 5-6% față de cel înregistrat anul trecut în România, nu vor fi probleme în acoperirea consumului din surse din producția internă și din depozitele de înmagazinare subterană.

Cât de probabil este un nou val al importurilor? Să ne așteptăm la un val al importurilor și în această iarnă, așa cum a fost sezonul trecut, sau consumul se va acoperi din producție și depozite?

În sezonul rece de anul trecut (noiembrie 2023 – martie 2024), importul pentru consumul României a fost de 0,6 mld. mc, reprezentând circa 76,6% din intrările în SNT prin punctele de interconectare transfrontalieră. Trebuie menționat că „valul” de import la care faceți referire se datorează în principal opțiunii unor furnizori care au achiziționat gaze din import, nu din lipsa gazelor din producția curentă – producție internă și din depozite, ci din rațiuni comerciale. Un argument în acest sens este nivelul ridicat al stocului de gaze naturale înregistrat în depozitele de înmagazinare la sfârșitul ciclului de extracție de 1,6 mld. mc, reprezentând circa 50% din capacitatea de stocare în depozite.

Pentru sezonul rece următor (noiembrie 2024 – martie 2025), în baza informațiilor pe care le avem la dispoziție la această dată, estimăm un consum al perioadei de circa 6,6 mld. mc, consum care poate fi asigurat din producția internă și din depozitele de înmagazinare subterană.

În cazul în care se înregistrează temperaturi deosebit de scăzute (sub -10 grade Celsius) în luna decembrie (în prima parte a ciclului de extracție), nivelul extrasului din depozitele de înmagazinare subterană poate atinge un nivel de circa 36- 37 mil. mc/zi, situație în care se poate acoperi doar din surse interne un vârf de consum de circa 60 mil. mc/zi.

Oficialii Ministerului Energiei au anunțat inițial că în decembrie va fi pusă în funcțiune noua centrală de la Iernut (439 MW), dar ulterior, termenul limită a fost din nou amânat. Estimați un impact al acesteia asupra pieței gazelor naturale din România în această iarnă?

Impactul punerii în funcțiune a noii centrale de la Iernut  va fi în special asupra pieței de energie electrică, prin suplimentarea producției totale de energie, fapt ce va conduce la o diminuare a importului de energie pentru acoperirea necesarului de consum.

Referitor la impactul punerii în funcțiune a centralei asupra pieței de gaze naturale, apreciem că acesta va fi unul minor, întrucât consumul de gaze naturale estimat pentru funcționarea acestei centrale este de circa 100 mii mc/h (2,4 mil. mc/zi) reprezentând circa 4-5% dintr-un consum zilnic în sezonul rece.

Conducta de transport gaze naturale „Țărmul Mării Negre-Podișor” a ajuns la 80%

Au trecut aproximativ 16 luni de când ați semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru construcția conductei Tuzla – Podișor, o investiție majoră a statului pentru exploatarea și valorificarea gazelor din Marea Neagră. Cum au avansat lucrările în acest interval?

Așa cum a demonstrat și în cazul implementării altor proiecte strategice pentru România în domeniul infrastructurii de transport gaze naturale, SNTGN Transgaz SA depune toate diligențele necesare pentru implementarea proiectelor conform graficelor de execuție. Prin asigurarea unui management eficace, a unei monitorizări active, putem anticipa eventualele probleme și blocaje și identifica soluțiile de rezolvare a acestora și astfel să reușim implementarea lucrărilor în calendarul propus, în scopul armonizării cu celelalte investiții strategice la nivel național, respectiv extragerea gazului natural din Marea Neagră.

Transgaz a semnat, la data de 5 februarie 2021, contractul de execuţie a lucrărilor pentru gazoductul Tuzla – Podişor, cu societatea Kalyon Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi, din Turcia. S-au semnat, în data de 16 martie 2023, contractele de transport gaze naturale încheiate în urma procedurii privind rezervarea de capacitate incrementală în SNT cu Romgaz Black Sea Limited și cu OMV Petrom, iar ordinul de începere a fost emis la data de 16 iunie 2023. Progresul proiectului este estimat să atingă la sfârșitul lunii octombrie 2024 un procent de 80%.

Conducta de transport gaze naturale „Țărmul Mării Negre-Podișor” va permite gazelor din Marea Neagră să intre în SNT și să ajungă, astfel, la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem, fiind un proiect strategic, vital pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale.

Operaționalizarea conductei este importantă în contextul în care se estimează pentru anii următori o creștere a cererii pentru consumul de gaze naturale, având în vedere politicile de decarbonizare, respectiv de înlocuire a cărbunelui pentru alimentarea termocentralelor cu gazele naturale, finalizarea unor investiții în sectorul industrial și cel energetic, precum și dezvoltarea și extinderea SNT, în scopul racordării tuturor localităților la infrastructura gazieră.

Operatorul Neptun Deep, OMV, a spus că în 2027 se va livra prima moleculă de gaz. Din punctul dumneavoastră de vedere, este posibil ca lucrările să fie predate înainte de termen?

SNTGN Transgaz SA este pe deplin implicată în procesul de dezvoltare a infrastructurii energetice, existând corelare între investițiile din sector.

Astfel, investiția pentru transportul de gaze naturale de la țărmul Marii Negre la stația de comprimare Podișor, pentru a face legătura cu proiectul BRUA, va fi operațională de la 1 iulie 2025.

Acest proiect, pe lângă faptul că este un proiect strategic pentru România, este și un prilej pentru reconfirmarea obiectivelor noastre strategice și coagularea eforturilor comune pentru atingerea obiectivelor la nivel regional – securitatea energetică, diversificarea surselor de energie și diminuarea efectelor crizei energetice, sustenabilitate.

Proiecte de investiții de peste 9 miliarde de euro pentru următorul deceniu

Transgaz a avut un profit net în creștere cu peste 105 milioane de lei în primul semestru din 2024, față de același interval al anului precedent, conform rezultatelor financiare consolidate, iar în ultimele luni ați semnat contracte importante de finanțare, din Fondul pentru Modernizare. Ce investiții importante mai demarați în acest an?

În calitate de unic operator al sistemului național de transport al gazelor naturale, prin activitatea sa, SNTGN Transgaz SA urmărește, în principal: dezvoltarea sistemului național de transport pe noi direcții de consum, în scopul asigurării transportului gazelor naturale destinate unor sisteme de distribuții gaze naturale nou înființate și alimentării a noi consumatori racordați direct la SNT; modernizarea și retehnologizarea Sistemului Național de Transport; asigurarea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor în condiții de siguranță, cu limitarea impactului asupra mediului.

Vom continua unul dintre cele mai mari și importante programe de dezvoltare a infrastructurii de transport gaze naturale din România, cu proiecte de investiții estimate pentru următorul deceniu la peste 9 miliarde de euro. Proiectele vor avea ca rezultat aprovizionarea cu gaze naturale a unor zone deficitare, crearea unor culoare pentru transportul și valorificarea resurselor descoperite în Marea Neagră, esențiale pentru bunăstarea României, precum și crearea unor culoare pentru transportul hidrogenului.

Investițiile strategice propuse vor conduce la integrarea României în marile trasee transfrontaliere ale Coridorului Sud-Est/Nord-Sud al Europei. Dintre acestea amintim:

  • Dezvoltarea Coridorului de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la Țărmul Mării Negre (Tuzla – Podișor);
  • Dezvoltarea Coridorului Bulgaria-România-Ungaria–Austria (Faza II);
  • Interconectare România-Serbia;
  • Creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România-Bulgaria pe direcția Giurgiu-Ruse;
  • Modernizare SMG Isaccea 2 și Isaccea 3 și SMG Negru Vodă 2 și Negru Vodă 3.

Trebuie să amintim și modernizarea a opt conducte pentru transportul gazelor naturale în amestec cu hidrogen și dezvoltarea a două culoare pentru transportul hidrogenului.

S-au emis ordine de începere în anul 2024 pentru următoarele obiective de investiții:

  • Conducta de transport gaze naturale Timișoara – Deta – Denta – Moravița, județul Timiș;
  • Conducta de transport gaze naturale Ariniș – Oarța  de Jos, inclusiv alimentare cu  energie electrica, protecție catodică și fibră optică.

Pentru anul 2024, dintre investițiile care așteaptă ordin de începere, mai importante amintim:

  • Conductă de transport gaze naturale DN 500 Bentu, Conducta DN 500 Siliștea București – Inel Făurei, Perimetru Caragele. Etapa I: Conductă de transport gaze naturale Bentu, Conducta DN 500 Siliștea, București – Cotu Ciorii;
  • Conducta de transport gaze naturale pentru alimentare cu gaze naturale CET Mintia (inclusiv alimentare cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică);
  • Conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.

Investiții aflate în procedura de achiziție în anul 2024:

  • Conducta de transport gaze naturale Tetila- Horezu -Râmnicu Vâlcea, inclusiv alimentare cu energie electrica, protecție catodică si fibra optica;
  • Conducta de transport gaze naturale Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa.

Investiții pentru care se va demara procedura de achiziție în trimestrul IV 2024:

  • Conductă de transport gaze naturale NT Hurezani – Bibești – NT Turburea, județul Gorj;
  • Conductă de transport gaze naturale Țânțăreni – Turceni, județul Gorj;
  • Conductă Racord CCGT Ișalnița, județul Dolj;
  • Punere în siguranță subtraversare râu Gilort cu conducta de transport gaze naturale DN500 Turcinești-Ișalnița, în zona localității Turburea-Aninoasa, județul Gorj, Conducta de transport gaze naturale Orlat – Gura Râului – Păltiniș.

Deși Transgaz a depus 12 proiecte pentru finanțare din Fondul pentru Modernizare, au fost aprobate la finanțare doar patru proiecte în valoare de aproximativ 109 milioane de euro. Este vorba de:

  • 85,5 milioane de euro pentru conducta Tuzla-Podișor;
  • 8 milioane de euro pentru conducta de transport gaze naturale Ghercești -Jitaru;
  • 6,8 milioane de euro pentru conducta de transport gaze pentru alimentarea CET Mintia;
  • aproximativ 8,5 milioane de euro pentru creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj).

Subliniem totuși că finanțarea acordată este insuficientă în raport cu obiectivele ambițioase privind securitatea energetică și diversificarea surselor de energie prevăzute în documentele Comisiei Europene. Fară o alocare substanțială a fondurilor și fără politici pragmatice și coerente la nivelul forurilor legislative europene, obiective precum reindustrializarea, reducerea dependenței energetice față de Rusia și evitarea crizei energetice rămân doar simple deziderate.

Depunem eforturi susţinute pentru obţinerea de asistenţă financiară nerambursabilă pentru finanţarea proiectelor de investiţii cu impact asupra modernizării, retehnologizării şi dezvoltării infrastructurii SNT, astfel încât să asigurăm cel mai redus cost în finanţarea programului de dezvoltare.

Investiții strategice în Republica Moldova

Vestmoldtransgaz a fost certificat definitiv, din 23 august, operatorul sistemului de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, implicit scoaterea întregului sistem de transport al gazelor naturale de sub controlul efectiv al SAP „Gazprom”. Cât de importantă este această certificare? Se schimbă ceva esențial în activitatea Vestmoldtransgaz?

Certificarea operatorului Vestmoldtransgaz ca operator de sistem independent reprezintă finalizarea cu succes a procesului de preluare a activității de operare, exploatare, dispecerizare și transport a gazelor naturale de la Moldovatransgaz. Vestmoldtransgaz administrează întreaga infrastructură gazieră de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, contribuind astfel la asigurarea și creșterea securității energetice regionale.

Odată cu obținerea acestei certificări, Vestmoldtransgaz și-a îndeplinit obligațiile impuse prin lege și continuă să asigure în condiții de siguranță și eficiență operarea sistemelor de transport gaze naturale de pe teritoriul Republicii Moldova, proces care a început din data de 19 septembrie 2023.

Investițiile realizate de Transgaz pe teritoriul României – dezvoltările SNT în zona de Nord-Est a țării:

  • gazoductul Onești-Gherăești-Lețcani, modernizarea stațiilor de comprimare Siliștea și Onești 2, execuția stațiilor de comprimare Onești 1 și Gherăești,
  • gazoductul Iași-Ungheni, realizarea interconectării conductelor de transport internațional DN 1000 Isaccea – Negru Vodă și DN 1200 Isaccea Negru Vodă la SMG Negru Vodă și SMG Isaccea și crearea posibilității de curgere bidirecțională a gazelor naturale pe T 2 la SMG Negru Vodă 2 și SMG Isaccea 3, crearea posibilității de curgere bidirecțională a gazelor naturale pe T3 la SMG Negru Vodă 3 și  crearea posibilității de curgere bidirecțională a gazelor naturale pe T3 la SMG Isaccea 4,
  • conducta de transport gaze naturale Mihai Bravu – Silistea, respectiv pe teritoriul Republicii Moldova – gazoductul Ungheni-Chișinău,

sunt investiții strategice în valoare de aproximativ 475 milioane de euro.

Prin aceste investiții s-au creat premisele diversificării surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze naturale, creșterii gradului de securitate în aprovizionare cu gaze naturale pentru această iarnă și pentru anii următori, precum și posibilitatea extinderii SNT Moldova în scopul racordării la rețelele de distribuție a gazelor care se vor dezvolta ulterior, a gospodăriilor și consumatorilor industriali care nu au încă acces la aceste resurse.

Transgaz își consolidează astfel reputația internațională și dezvoltă nivelul de încredere al investitorilor noștri, care sunt investitori într-o multinațională românească din sectorul energetic.

Anul trecut declarați că, în perioada imediat următoare preluării operațiunilor, compania controlată de Transgaz va evalua cu exactitate numărul consumatorilor și va face proiecții de creștere a populației și companiilor racordate. Ați finalizat analiza SNT din Moldova și dacă da, care sunt principalele concluzii? Există planuri de investiții pentru creșterea gradului de securitate în aprovizionarea cu gaze?

Consiliul de administrație al ANRE din Republica Moldova a aprobat, prin HCA nr. 28/26.01.2024, Planul de investiții al SRL Vestmoldtransgaz pentru anul 2024 în valoare de aproximativ 189,4 milioane de lei moldovenești (aproximativ 48,4 milioane de lei românești – n.r.), din care: 163,7 milioane de lei moldovenești sunt pentru investiții în rețele de gaze naturale; în principal, 95,4 milioane lei moldovenești sunt pentru investiții în rețele și capacități de producție existente; 56 milioane de lei moldovenești, pentru noi investiții în rețele și capacități de producere; 13,4 milioane de lei moldovenești – investiții pentru echipamente de măsurare, aparate de control și diagnostică.

Planul de dezvoltare al Vestmoldtransgaz SRL oferă soluții care să răspundă atât necesităților de alimentare în condiții de siguranță a diferitelor zone de consum din țară, cât şi de creare a posibilităților de tranzitare a gazelor naturale prin sistemul de transport al Republicii Moldova.

Prin oportunitățile oferite de proiectele de dezvoltare cuprinse în Planul de dezvoltare 2023-2032 care se intenționează a fi implementate în perioada următoare, se va consolida sistemul de transport, având în vedere tendințele și cererile de transport gaze naturale, asigurând un grad ridicat de securitate energetică şi integrare regională.

Pași pentru recuperarea datoriei de la Gazprom. Ce impact are stoparea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina

În ceea ce privește relația cu Gazprom, dar și tranzitul gazelor rusești prin Ucraina, care este stadiul demersurilor de recuperare a restanței de 4,7 milioane de euro de la Gazprom? Cât estimați că va dura acest proces, până recuperați banii?

Restanțele cumulate ale Gazprom au depășit suma de 30 de milioane de euro. Transgaz a contractat avocați, a depus prin intermediul acestora cererea de arbitraj la Curtea Internațională de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț, iar aceasta a desemnat Tribunalul arbitral pentru procedura ce se va desfășura în Geneva, Elveția, conform regulilor Curții.

Ce efecte va avea asupra României stoparea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina?

În perioada scursă de la începerea războiul în Ucraina, România, la fel ca și Uniunea Europeană, a redus substanțial dependența de aprovizionare cu gaze naturale și țiței din Rusia și a găsit noi furnizori, precum și metode de a păstra prețul gazului la niveluri accesibile, dar, mai important, a găsit metode de a preveni și atenua majorările abrupte de preț.

România este cel mai puțin dependentă de gazele naturale din import și joacă un rol foarte important în acest sens în zona central-estică a Europei. Țara noastră, cu gazele naturale din Marea Neagră, cu cele din zona Mării Caspice, cu LNG din terminalele din Turcia şi din Grecia, va deveni la nivelul anului 2027 un hub foarte important în Europa Centrala și de Est şi Balcani.

Un posibil efect ca urmare a stopării tranzitului gazelor rusești prin Ucraina ar putea fi utilizarea la maximum a capacităților pe punctele de interconectare transfrontalieră de intrare din Bulgaria în România prin PI Negru Vodă 1-Kardam, de ieșire din România în Republica Moldova prin PI Ungheni și de ieșire spre Ucraina prin PI Isaccea 1- Orlovka. Faptul că suntem interconectați în regim reverse-flow cu Ungaria, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova permite să transportăm gaze naturale de pe diferite coridoare.

În acest context, Transgaz are o responsabilitate majoră de a asigura diversificarea surselor de aprovizionare și de a promova proiecte care să reducă dependența de un singur furnizor. Investițiile în infrastructură, precum interconectările cu alte state și dezvoltarea proiectelor de transport și stocare de gaze naturale, sunt esențiale pentru a asigura securitatea energetică, consolidarea acesteia și stabilitatea pieței.

Cum se va descurca Republica Moldova după stoparea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, dat fiind că e dependentă 80% de energia electrică produsă de MGRES din Transnistria, care se alimentează cu gaze de la Gazprom tranzitate prin Ucraina?

Consumurile de gaze naturale din Republica Moldova înregistrate pe ambele maluri ale Nistrului vor putea fi acoperite prin importurile realizate prin punctele de interconectare din România, respectiv PI Ungheni si PI Isaccea1 – Orlovka, cu intrare în Republica Moldova prin PI Căușeni și prin extracția gazelor înmagazinate în depozitele din Ucraina și aducerea lor prin punctele de interconectare cu Ucraina.


CITEȘTE ȘI:

Mărturii ale unui român din Spania, după câteva zile de GROAZĂ. Maxi Nica: „Așa ceva eu nu am mai văzut, lumea pe stradă șocată”

România, în premieră cel mai mare PRODUCĂTOR de gaze din UE. Sebastian Burduja: „Datele confirmă statutul de lider asumat la nivel european”

Cum au dispărut elementele decorative de pe clădiri și au apărut CARTIERELE „dormitor” COMUNISTE. Hotărârea de la care a început totul

Cum arată locul în care România își ține aurul. „Bătrâna de pe strada Threadneedle” păzește sute de mii de lingouri, în seifuri cu chei de un metru

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele

Citește și