ECONOMIE. Proiectul strategic BRUA, în umbra intereselor de la Kremlin: ”Rusia pătrunde nestingherită în Europa prin aceste conducte”

În același timp, compania bulgară de gaze Bulgartransgaz a anunţat că vrea să se împrumute cu 400 de milioane de euro pentru a finanţa gazoductul Balkan Stream, care e o prelungire pe teritoriul Bulgariei a conductei ruseşti TurkStream.

ACTUALITATE Sute de TURIȘTI au luat cu asalt pârtiile de schi de la Sinaia. Parcările s-au umplut încă de la orele dimineții

15:32

EXTERNE Vladimir Putin, MESAJUL care pune pe jar o lume întreagă. Președintele rus amenință cu mai multe „distrugeri” în Ucraina: „Va regreta”

15:20

În 2014, Comisia Europeană a blocat un proiect similar TurkStream

La fel ca proiectul Nord Stream, TurkStream este o conductă menită să scoată Ucraina de pe traseul livrărilor de gaze în Europa. De fapt, sunt două conducte, fiecare de câte 15,75 miliarde metri cubi, una care duce până în Turcia, prin Marea Neagră, și alta care ar urma să treacă prin Bulgaria, Serbia, Ungaria. TurkStream a început să alimenteze încă de la începutul anului Bulgaria.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și omologul său rus Vladimir Putin au inaugurat oficial pe 8 ianuarie 2020 gazoductul TurkStream care simbolizează reconcilierea lor.

Culmea este că în 2014, Comisia Europeană a blocat un proiect similar TurkStream. Este vorba de gazoductul South Stream, care urma să livreze gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Acum, TurkStream nu întâmpină nicio piedică europeană.

Loviturile primite de proiectele românești

Și Bulgaria, și Ungaria se visează hub-uri regionale, cu gaz importat, așa cum, cândva, spunea România că va deveni, bazându-se mai mult pe propria producție din Marea Neagră. Ce s-a ales de acest deziderat? Gazele din Marea Neagră zac neexploatate, în așteptarea unui consens politic de a pune la punct Legea Offshore, iar conducta BRUA se construiește, dar pleacă de nicăieri și se oprește nicăieri.

România trebuia să facă parte dintr-un așa-numit coridor vertical care sa lege sistemele de transport de gaze naturale din Romania, Bulgaria si Grecia, despre care acum nu se mai vorbește nimic. Mai era și Eastring, o conducta promovata de operatorul slovac de transport Eustream, care urma să lege Slovacia de Europa de Sud-Est prin Romania. Nici despre aceasta nu avem vești. Vedeta este TurkStream.

Iar problemele vizibile pentru proiectele românești au început să apară din 2017.

• În iunie 2017, Comisia Europeană a lansat o investigație împotriva Transgaz, compania care construiește BRUA, pe motiv că a încălcat normele antitrust ale UE prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România. După aproape trei ani, mai exact în martie 2020, Transgaz a scăpat de investigație.
• În iulie 2017, Ungaria a lansat cea mai dură lovitură. A decis unilateral să oprească BRUA pe teritoriul său, să nu mai investească pentru interconectarea cu Austria, așa cum prevedea proiectul inițial, și să redirecționeze gazele către alte state din jur. Ce a urmat este greu de explicat. Deși decizia Ungariei era în totală contradicție cu planurile europene, reacțiile oficialilor de la Bruxelles au fost slabe spre inexistente. Această atitudine este greu de înțeles, mai ales că mai ales că UE a acordat un grant de 179 de milioane de euro pentru BRUA.
• În decembrie 2017, capacitatea de transport al gazelor prin BRUA a fost rezervată de către trei companii din Ungaria, până în anul 2037, ulterior renunțând la contracte, gest menit să pună în lumină nefavorabilă proiectul.
• În iunie 2018, șeful FGSZ, compania de transport al gazelor din Ungaria, a venit la București de unde a lansat, nestingherit, ironii și provocări în ceea ce privește BRUA și gazele din Marea Neagră.

Șeful FGSZ: ”Se pare că nu înţelegeţi cum funcţionează aceste lucruri”

Șeful FGSZ spunea că Ungaria a făcut „o mare” favoare României prin faptul că oprește BRUA pe teritoriul său și nu-l duce până în Austria.

„V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani.(…) Se pare că nu înţelegeţi cum funcţionează aceste lucruri”, s-a adresat șeful FGSZ, pe un ton sfidător, jurnaliștilor. Apoi, pe un ton ironic a spus că România nu are capacitatea de a consuma gazele din Marea Neagră, deoarece nu are industrie, nu are petrochimie, iar populația este racordată la rețea doar în proporție de 30-35%, spre deosebire de 95% din locuitorii Ungariei. „Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”.

• În 2018 și 2019, guvernele controlate de Dragnea au dus o luptă clar împotriva investițiilor din Marea Neagră. Astfel, în octombrie 2018, a fost aprobată Legea Offshore, o lege controversată, cu prevederi impuse de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov. Legea nu a fost bine primită de investitorii din domeniul gazelor, motiv pentru care americanii de la ExxonMobil ar intenționa să renunțe la licența petrolieră din Marea Neagră. Actualul Guvern nu vrea să modifice legea, spunând că dorește ca orice prevedere să fie adoptată prin consens politic în Parlament. Problema este că nimeni nu inițiază vreo discuție în acest sens și, probabil, lucrurile vor fi tărăgănate până la următoarele alegeri parlamentare, când va fi schimbată configurația politică.
• Guvernele controlate de Dragnea nu au pus piedici doar investițiilor din Marea Neagră, ci și proiectului BRUA. În prima perioada a anului 2019, Transgaz a fost supus unor presiuni politice dure, unele dintre ele vizând amânarea lucrărilor la proiectul BRUA, faza I. Potrivit unor surse HotNews.ro, conducerea Transgaz a fost acuzată de prea mult „pro-europenism” și de „trădare de țară”, pe motiv că își concentrează eforturile mai mult pe proiectul BRUA, în loc să construiască rețele de gaze la sate.

În decembrie 2019, Congresul SUA a aprobat sancțiuni împotriva companiilor care au legătură cu Nord Stream 2 și TurkStream. Scopul declarat al măsurii luate de congresmeni este acela de a contracara influența rusă în Europa, însă liderii politicieni europeni au îndemnat SUA să nu se amestece în politica energetică europeană. Practic, sancțiunile americanilor nu au avut efect în Europa.

Ce se va întâmpla cu BRUA?

Prima parte din proiect ar fi trebuit finalizat în decembrie 2019, însă sunt întârzieri și noul termen este finalul lui 2020

Vom ajunge în situația ca BRUA să transporte gaz rusesc adus prin TurkStream?

Pe fondul acestor incertitudini și proiecte întârziate, Guvernul caută alte priorități. Potrivit unui proiect de Hotărâre al Ministerului Economiei, se dorește interconectarea, atât pe export, cât și pe import, cu Serbia și declararea acesteia proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale. Presupune construirea unei conducte noi de transport gaze naturale ce va asigura conexiunea dintre conducta magistrală de transport gaze naturale “BRUA” și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia.

Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA Faza 1 (localitatea Petrovaselo, județul Timiș) și va avea lungimea de 85,56 km (granița dintre România și Serbia-localitatea Comloșu Mare, județul Timiș).

Vom ajunge în situația ca BRUA să transporte gaz rusesc adus prin TurkStream? Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, prevedea această posibilitate încă din martie 2018, potrivit unui interviu acordat HotNews.ro. Mai recent, nici premierul Ludovic Orban nu exclude varianta. „BRUA trebuie sa înceapă în Bulgaria, care se interconectează la conducta de gaz Turkish Stream. Da (se interconectează cu TurkStream). Vom avea o sursă de gaz din sud. Să vedem ce o să facă Ungaria, că încă nu este clar. În mod normal, trebuie să ajungă la Baumgarten (n.red. Austria)„, a declarat Ludovic Orban într-un interviu acordat HotNews.ro în ianuarie 2020.