În contextul crizei Covid-19, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu vede că economia României a început să recupereze progresiv pierderile suferite în prima parte a anului. Iar pentru 2021, Marinescu anticipează o creştere economică „robustă”.
Cu alte cuvinte, munca Guvernului Orban începe să dea roade, după cum scrie pe blogul personal reputatul economist.
„Chiar dacă redresarea economică, de la un trimestru la altul, nu a fost atât de rapidă pe cât ne-am fi dorit, economia recuperează progresiv, iar perspectivele sunt unele favorabile pentru o creştere economică robustă începând cu anul 2021. În condiţiile în care, în trimestrul 4, aportul agriculturii în PIB este mult redus, iar industria va continua să evolueze în teritoriu pozitiv, atunci scăderea PIB din 2020 va putea fi recuperată destul de rapid şi pe măsură ce criza sanitară se va atenua”, a scris Marinescu pe blogul personal.
În opinia sa, România are nevoie de responsabilitate şi viziune strategică pentru „a face saltul pe o curbă a dezvoltării care să ne apropie semnificativ de media Uniunii Europene, prin convergenţă reală sustenabilă”. „În acest sens, politicile de dreapta – axate pe investiţii, inovare, competitivitate şi responsabilitate economică – vor susţine cu adevărat dezvoltarea României. Avem două direcţii esenţiale: fondurile europene şi reformele structurale!”, crede consilierul președintelui Klaus Iohannis.
Potrivit lui Cosmin Marinescu, criza economică a afectat semnificativ situaţia finanţelor publice la nivel global. El arată că, la sfârşitul lui 2019, se consemnau excedente bugetare în cazul a 17 state membre, iar celelalte, cu o singură excepţie, România, se aflau sub pragul de 3% deficit.
„Excepţie a făcut tocmai România, ale cărei finanţe publice au evoluat prociclic în anii de guvernare PSD, adică pe contrasensul responsabilităţii economice, cu deficite înalte în ciuda creşterii economice. Astfel, România încheie anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar dintre ţările UE, de 4,4% din PIB, după o guvernare ce lăsa în urmă diverse facturi şi plăţi restante către sectorul privat”, arată Marinescu.
În plus, consilierul prezidenţial susţine că, în condiţiile în care reacţiile de răspuns la criza economică au fost centrate cam pe aceleaşi măsuri în mai toate ţările UE – şomaj tehnic, suspendarea unor obligaţii fiscale şi sprijin pentru finanţarea mediului de afaceri -, deteriorarea finanţelor publice în cazul României nu a fost una dintre cele mai agresive: „România trece de la cel mai mare deficit în 2019 la una dintre cele mai moderate deteriorări ale soldului bugetar în 2020. Această «alunecare» moderată indică atât eficienţa măsurilor de intervenţie, cât şi dinamica economică favorabilă”.
Meritul pentru toate astea aparține Guvernului Orban și în special ministrului de Finanțe, Florin Cîțu. În acest sens, Cosmin Marinescu subliniază că România a înregistrat în trimestrul 3 o creştere economică de 5,6% faţă de trimestrul 2!
„Pe primele 3 trimestre, avem o scădere economică de doar 4,6% pe serie ajustată. Confirmarea acestui scenariu plasează România între ţările UE cu evoluţii bune, dat fiind contextul problematic al unei crize-corona mult mai profunde decât anticipările iniţiale”, explică Marinescu.