Guvernul turc a majorat brusc prețurile la energia electrică și la gazele naturale, iar inflația lunară a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, în Istabul.

Prețurile au crescut, de asemenea, la benzină și asigurări auto, ceea ce a tensionat și mai multe economia țării, care oricum se confruntă cu inflația în creștere și o criză valutară care a fost declanșată de o serie de reduceri a ratelor dobânzii.

Autoritatea de Reglementare a Pieței Energetice, invocând inflația energetică globală ridicată, a anunțat că prețurile la energie electrică au crescut cu până la 125% pentru utilizatorii comerciali cu cerere mare și cu aproximativ 50% pentru gospodăriile care au consum redus, în 2022, conform Reuters.

Prețurile gazelor naturale au crescut cu 25% pentru uzul rezidențial și cu 50% pentru uzul industrial în ianuarie, a anunțat distribuitorul național BOTAS. Creșterea prețului a fost de 15% pentru generatoarele de energie.

În Istanbul, care găzduiește aproximativ o cincime din populația de 84 de milioane de locuitori ai Turciei, prețurile cu amănuntul au crescut cu 9,65% în luna decembrie, ceea ce a condus la o creștere anuală de 34,18%, a anunțat Camera de Comerț din Istanbul (ITO). Prețurile la aparatele electrocasnice au crescut cu peste 20%, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu aproape 15%.

Prețurile cu produselor vândute en-gros au crescut cu 11,96% față de noiembrie, ceea ce a făcut ca majorarea anuală să fie de 47,10%, a spus ITO.

Datele şi ajustările vor stimula probabil rata anuală a inflaţiei generală a ţării, care a depăşit 21% în noiembrie, şi care va fi de peste 30% în decembrie, în mare parte din cauza prăbuşirii valutare.

Lira a pierdut anul trecut 44% din valoarea sa faţă de dolar, după o depreciere începută din septembrie, când banca centrală, sub presiunea lui Erdogan, a început o serie de reduceri agresive ale dobânzilor.

Analiștii XTB sunt de părere că „nu sunt speranţe ca preţurile la încălzire şi gaze să mai scadă vreodată”.

Reluarea activității economice la nivel global a însemnat o cerere mai mare de energie. În acelaşi timp, nivelul ofertei nu a reuşit să ţină pasul, investiţiile tot mai mici în capacităţi de producţie a combustibililor fosili fiind una dintre cauze.

De asemenea, reţeaua largă de surse de energie regenerabilă a Europei a avut probleme, vitezele scăzute ale vântului reducând producţia în cea mai mare parte a anului.

„România a ajuns să importe cantităţi tot mai mari de gaze naturale pentru a-şi acoperi consumul intern, în ultimele două luni de vară, iulie şi august, ponderea gazului rusesc a depăşit 40% din consum, în timp ce în septembrie a fost de 30% din consum”, a explicat, pentru Adevărul, Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaţionale.