EXCLUSIV| Un specialist în educație desființează ideea de noi discipline obligatorii: „Supraaglomerezi mintea, timpul și efortul copilului”

Expertul în educație Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, explică – din punctul de vedere al pedagogului – de ce nu consideră că disciplinele obligatorii reprezintă o soluție pentru învățământul românesc de astăzi. Acesta mărturisește că, introducerea unei noi discipline în curriculum școlar înseamnă că, ori scoți ceva vechi, ori supraaglomerezi și mai mult timpul, mintea și efortul copilului de învățare.

Ce scoatem dacă introducem noi discipline obligatorii? Ce dispare din acea schemă? Sunt aceste noi discipline, gândite exclusiv pentru progresul și dezvoltarea elevului?  Iată doar câteva întrebări ridicate de expertul în educație.

Discipline noi, la timpuri noi!

Întreaga discuție a plecat după anunțul făcut de ministrul Ligia Deca și anume că elevii de gimnaziu și liceu vor putea alege ca disciplină opțională “Istoria, robia și deportarea romilor”, iar liceenii vor mai studia o nouă disciplină obligatorie: “Istoria Comunismului.”

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Ministrul Educației a vorbit despre acest subiect marți, cu ocazia ceremoniei dedicate introducerii la nivel național a predării disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul.”

• Potrivit legii Educației, “Istoria, robia și deportarea romilor” va fi opțională începând cu anul școlar 2025-2026, iar din același an va fi inclusă obligatoriu la liceu disciplina “Istoria Comunismului din România”
• Disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” a fost introdusă obligatoriu pentru toți elevii de clasa a XI-a, din acest an școlar.

“Alături de disciplina «Istoria evreilor – Holocaustul», planurile-cadru pentru învățământul liceal vor cuprinde în viitor și disciplina «Istoria comunismului din România», tot parte a trunchiului comun. De asemenea, elevii vor putea opta și pentru «Istoria, robia și deportarea romilor», ca disciplină școlară modulară, opțională pentru învățământul gimnazial și liceal. Aceste discipline vor fi incluse noile planuri-cadru pentru învățământul liceal începând cu anul școlar 2025-2026″, a spus Ligia Deca.

„Nimeni nu se gândește concret la elevi, nimeni nu se gândește la o linie directoare, la un fir logic”

Expertul în educație Ovidiu Pânișoară susține că multe dintre aceste discipline obligatorii sunt introduse la presiunea sau la influența publică a unor organizații sau a unor curente de opinie, apărute în spațiul public, dar care nu au nicio treabă cu dezvoltarea, transformarea și cu progresul copiilor.

Interlocutorul Gândul recunoaște că, în multe astfel de demersuri, nimeni nu se gândește concret la elevi, nici nu urmează  o linie coerentă cap-coadă, în ceea ce înseamnă școala românească de secol XXI.

Expertul a vorbit în nenumărate rânduri și despre necesitatea de a regândi programele școlare pentru și în folosul elevilor, fără să fim tributari altor influențe și presiuni.

„Probabil că o să supăr pe destul de multă lume care este foarte hotărâtă într-o anumită direcție, dar cred că aceste discipline – nici măcar nu o să mă pronunț asupra faptului dacă se justifică sau nu – sunt introduse în dezvoltarea elevilor, nu pentru că acești elevi ar avea sau nu nevoie de ele, ci la presiunea sau la influența publică a unor organizații sau a altora, a unor curente de opinie care nu au nicio treabă cu dezvoltarea și cu progresul copiilor. Și nu mă refer strict la aceste discipline (de care a vorbit ministrul Educației – n.r.), ci la orice s-a întâmplat în ultimii zeci de ani.

Nimeni nu se gândește concret la elevi, nimeni nu se gândește la o linie directoare, la un fir logic, o chestiune coerentă cap-coadă. Tare îmi este teamă că aceste mici adausuri – care, în sine, nu sunt neapărat rele – dar procedura, modul în care ele apar în schemă, este una care pune sub semnul întrebării orice fel de apariție a unei astfel de discipline.”

„Ce scoatem dacă introducem noi discipline obligatorii? Ce dispare din acea schemă?”

Ovidiu Pânișoară mărturisește că, în astfel de demersuri, părerea specialiștilor este cea mai importantă, iar aceștia trebuie lăsați să-și facă treaba și să ia cele mai potrivite decizii pentru viitorul copiilor.

Expertul în educație nu neagă importanța disciplinelor, despre care a vorbit ministrul Educației, însă susține – condiderând expertiza istoricilor cea mai importantă în această speță – că, personal, nu crede că noile materii au valoare de sine stătătoare.

Mai exact, punctează, din perspectiva dascălului, că atunci când vorbim despre Istoria României, vorbim și despre Istoria Comunismului și despre Istoria romilor.

„Cred că disciplinele de această factură, mai ales cele care sunt sub o anumită dezbatere publică, ar trebui să fie, într-adevăr, discipline opționale, adică să fie la decizia școlii. Și dacă profesorul, grupul, comunitate le consideră importante, atunci să aibă de unde să aleagă. Dar să faci o anumită disciplină obligatorie, aici trebuie să te întrebi cu adevărat dacă această disciplină este necesară tuturor elevilor și dacă este mai importantă – evident că orice disciplină este necesară – decât altele.

De ce spun asta? Pentru că, la un moment dat, bugetul de timp al copilului este limitat. Faptul că introduci ceva nou, înseamnă că, ori scoți ceva vechi, ori supraaglomerezi și mai mult timpul, mintea și efortul copilului de învățare. Ce scoatem dacă introducem noi discipline obligatorii? Ce dispare din acea schemă?

Nu spun că disciplinele enumerate nu au valoare, ba da au, dar nu cred că au valoare de sine stătătoare. Când vorbim despre Istoria României, vorbim și despre Istoria Comunismului și despre Istoria romilor. Într-adevăr, putem să dăm o importanță crescută, iar dacă istoricii spun acest lucru, putem da importanță crescută anumitor capitole. De exemplu, să se studieze mai rapid și mai puțin anumite perioade istorice și să se pună accentul pe alte puncte de dezvoltare. Dar, acest lucru trebuie să-l facă istoricii. Pe mine mă interesează foarte mult ca specialiștii să-și spună cuvântul”, a mărturisit Ovidiu Pânișoară.

„Când ajungi la nuanțe, te gândești la nevoile copiilor pe care îi în sala de clasă, la nevoile unei generații”

Expertul în educație susține că elevul are nevoie de câte puțin din toate, scopul final fiind acela de a avea o perspectivă generică asupra lucrurilor.

Introducerea unor noi materii obligatorii – fără a lăsa la latitudinea școlii alegerea acestora, nu este, în opinia expertului, decât o altă modalitate de a încărca bagajul de informații al elevului.

„Dacă eu segmentez și sparg aceste discipline, risc să nu mai aibă o astfel de viziune. Noi punem în spinarea copilului un bagaj de informații. Repet, nu mă pronunț dacă este bine sau rău, pentru că eu nu sunt istoric, dar mă pronunț asupra ideii de a introduce noi și noi discipline obligatorii.

Aș mai accentua un lucru și anume faptul că eu am propus, tot la liceu, în 2022, o disciplină numită managementul emoțiilor. Pentru că este importantă, răspunde unei nevoi sociale, iar eu mă bazez pe ce au arătat cercetările. Ea este în curriculum la decizia școlii, adică poate fi aleasă sau nu.

Mai exact, nu a devenit obligatorie și nici nu am vrut să devină obligatorie. Trebuie să  conștientizăm anumite nevoi, care nu sunt aceleași peste tot în țară. Copiii nu trăiesc aceeași realitate, există lucruri generale și lucruri specifice. Când ajungi la nuanțe, te gândești la nevoile unei comunități, la nevoile copiilor pe care îi în sala de clasă, la nevoile unei generații”, conchide expertul în educație.

Disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” va fi studiată de toți elevii de clasa a XI-a

La Palatul Victoria, premierul a evidențiat importanța studierii unei astfel de materii în rândul tinerei generații.  Marcel Ciolacu s-a adresat membrilor comunității evreiești prezenți la Guvern, atrăgând atenția asupra dimensiunii internaționale a Holocaustului, pe care a numit-o „tentativă fără precedent de exterminare a populației evreiești.”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele