„România Educată devine realitate”. Iohannis a promulgat legile Educației, într-o ceremonie, la Cotroceni

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, cele două legi ale Educației, desprinse din programul „România Educată”. Proiectul „România Educată” este, iată, un angajament îndeplinit, le-a spus președintele participanților la ceremonie. 

Iohannis a ținut să sublinieze că a reușit să treacă peste toate crizele extrem de complicate din ultimii ani pentru a promova programul său „de suflet”. Și asta pentru că „au fost elaborate în urma unui exercițiu puternic orientat spre construirea de consens”.

Mă bucur să marcăm astăzi, împreună, un moment cu un impact major pentru dezvoltarea societății noastre în viitor. „România Educată”, proiectul meu de suflet și o prioritate a mandatelor mele, devine acum realitate prin intrarea în vigoare a noilor legi ale educației, care reglementează învățământul preuniversitar și pe cel superior. Mai mult, am reușit ca, în pofida crizelor extrem de complicate din ultimii ani, să continuăm promovarea Proiectului și să obținem, în final, susținerea politică necesară adoptării noii legislații, a declarat Iohannis.

Pentru Iohannis, legile promulgate pun bazele unei Românii care este „conectată la evoluțiile secolului al XXI-lea și care beneficiază din plin de oportunitățile viitorului”.

Obiectivul ambițios de a realiza o reformă cuprinzătoare a sistemului nostru de învățământ a însemnat un proces extrem de complex, laborios și de o anvergură fără precedent.
De astăzi însă, educația bazată pe valori ajunge, așadar, în centrul interesului public, a declarat Iohannis.

Președintele a enumerat și prevederile noilor legi, desprinse din programul „România Educată”.

În primul rând, își propun să rezolve carențele actualului sistem de învățământ, încurajând creșterea calității actului educațional, acordarea de sprijin și respect cadrelor didactice, sunt promovate investiții, cu prioritizarea zonelor defavorizate, se pune accent pe siguranța elevilor.
Legea învățământului preuniversitar include o serie de programe dedicate combaterii violenței școlare, asigurării accesului la hrană pentru elevii din medii dezavantajate, reducerii abandonului școlar și promovării sportului, a transmis președintele.

Reamintim că, la lansarea acestui proiect, în anul 2016, președintele Iohannis spunea că este nevoie de câteva generații de elevi pentru ca rezultatete să apară. Iar la promulgarea legilor, 7 ani mai târziu, Iohannis a susținut că „pachetul legislativ va transforma experiența elevilor, care vor avea trasee educaționale personalizate nevoilor proprii și vor fi susținuți să învețe în cel mai potrivit mod pentru ei, limitând astfel fenomenul analfabetismului funcțional. (…) De la noua admitere la liceu, la modificările aduse Bacalaureatului și la diversitatea de programe de sprijin și de consiliere, aceste transformări ne oferă șansa de a schimba în bine școala românească”.

„«România Educată» este proiectul național inițiat de Președintele României menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. Demersul a fost proiectat către viitor, întreaga abordare încercând să răspundă provocărilor următoarelor decenii”, scrie Administrația Prezidențială.

Cele două legi ale Educației s-au desprins din proiectul ”România Educată”, lansat de Klaus Iohannis, în anul 2016.

Conform Administrației Prezidențiale, proiectul „România Educată” a început în anul 2016 și a fost structurat în următoarele trei etape:

• Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de activități, precum opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terți.
• A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație la orizontul anului 2030.
• A treia etapă (2018-2021) a presupus dezbaterea publică a rezultatelor proiectului pentru a putea oferi României o viziune de țară cu obiective agreate pentru educație la orizontul 2030, o strategie unitară și un set de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului.

Pe 14 iulie 2021, Klaus Iohannis a prezidat ședința de guvern în care s-a adoptat memorandumul România Educată. Premierul de atunci, Florin Cîțu a dat termen 1 octombrie 2021, pentru elaborarea pachetului legislativ care să asigure implementarea proiectului „România Educată”.

Abia un an mai târziu, în iulie 2022, ministrul Sorin Cîmpeanu a pus în dezbatere publică proiectele de legi ale învățământului universitar, respectiv preuniversitar. „Peste 10.000 de persoane pe parcursul consultărilor s-au exprimat, au formulat propuneri. Acestea au fost integrate la nivelul Proiectului România Educată”, decxlara Sorin Cîmpeanu, citat de Agerpres.

În septembrie 2022, Cîmpeanu a demisionat în urma unui scandal de plagiat. Mandatul de ministru a fost preluat de Ligia Deca, fost consilier prezidențial, care a preluat legile Educației și a mai lucrat la proiecte încă cinci luni. Deca pune în consultare publică cele două legi pe 27 februarie.

Proiectele de legi ale educaţiei au fost adoptate de Guvern pe 29 martie şi votate de Parlament, în procedură de urgenţă.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, spunea, după adoptare, că noile forme de Evaluare Naţională, admitere la liceu şi Bacalaureat nu vor intra în vigoare începând cu anul şcolar următor adoptării Legii învăţământului preuniversitar, ci cel mai devreme în 2027, dacă proiectul va fi adoptat în Parlament până la finele acestui an şcolar.

Anul 2023 nu este unul optimist cu bugetul alocat pentru Ministerul Educației. Deși, spun analiștii financiari, banii pentru Educație sunt mai mulți ca sumă efectivă – bugetul crescând de la 29,9 miliarde de lei (2,28% din PIB) în 2022 la 32,5 miliarde de lei în 2023 (2,1% din PIB) -, procentul din PIB primit de Ministerul Educației este printre cele mai mici din ultimii ani.

Un studiu publicat de Eurostat în 2021, pe baza datelor din 2019, plasa România la coada clasamentului – mai exact, pe locul 26 din 27, cu 3,6% din PIB – în ceea ce privește finanțarea învățământului.

Reamintim că, în 2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%, în 2020 – 2,9%, în 2021 – 2,39%, iar în 2022 – 2,28%. Pentru 2023, procentul din PIB alocat acestui minister este 2,1%. La rectificarea bugetară, din august, spre minister trebuie să ajungă încă 2,2 miliarde de euro, reprezentând creșterile salariale pentru personalul din educație, convenite în timpul grevei și adoptate prin OUG, pe 12 iunie.