Elevii și profesorii, nemulțumiți că trebuie să poarte mască! Sociologul Gelu Duminică: „Am avut la dispoziție șase luni de zile, însă sistemul nu a fost pregătit” (EXCLUSIV)

La o săptămână de la începerea noului an școlar, Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” a realizat o consultare rapidă cu elevii și cadrele didactice de la nivel național. Specialiștii au vrut să înțeleagă care este perspectiva asupra noului an școlar în contextul pandemiei de COVID-19.

16% dintre elevi consideră că s-a creat haos

Conform acestui sondaj, 34% dintre cadrele didactice susțin că prima săptămână de școală a însemnat multe situații neprevăzute sau dificile, în timp ce alți 11% susțin că începutul școlii a fost de-a dreptul haotic.Elevii au resimţit aproximativ aceleaşi percepţii cu privire la începerea şcolii, respectiv 24% dintre cei care au răspuns chestionarului s-au confruntat cu situaţii neaşteptate, iar 16% consideră că această săptămână a fost „un haos”, este o primă concluzie a consultării.

Una dintre regulile care e considerată ca fiind cel mai puțin respectată este cea legată de măturarea și spălarea zilnică a curții școlii cu jeturi de apă, 33% dintre cadrele didactice și 23% dintre elevi susținând această măsură nu se aplică în școlile de unde provin.

ANALIZA de 10 Crește riscul unui război interreligios în Nigeria. Creștinii sunt uciși de jihadiștii Boko Haram, Trump face „planuri de război”. „Conflict acutizat, Legea Sharia și criza umanitară fac ravagii”

10:00

METEO Tabel meteo | Iarna Secolului: Pe ce dată vin ninsorile în orașul tău, potrivit meteorologilor ANM și Accuweather

10:00

Sociologul Gelu Duminică, directorul Fundaţiei „Împreună”, a explicat pentru GÂNDUL.RO că haosul din prima săptămână de școală vine din acțiunea sau inacțiunea decidenților de la nivel local, cât și central, dar și din slaba pregătire a profesorilor, părinților și elevilor.

Foarte multe școli, din păcate, în special în mediul rural se află în imposibilitatea de a pune în practică aceste măsuri. Mulți dintre profesori nu au cu ce să realizeze învățământul online. Mulți dintre copiii din mediul rural nu au echipamentul necesar pentru școala online.  În același timp, profesorii trebuie să depună tot felul de hârtii, de rapoarte. Cel puțin, în acea treime de școli care ne identifică nouă faptul că ceea ce se întâmplă la nivelul școlii nu este educație, iar lucrul acesta va avea efecte grave asupra dezvoltării copilului. O parte din școli la acest moment au parte de o pseudoeducație formală. Nimeni nu știe ce va întâmpla. Părinții la rândul lor trăiesc cu teama dacă să-și trimită sau nu copilul la școală. Toate aceste cifre cu numărul de persoane confirmate cu COVID-19 nu ajută absolut deloc pentru a lupta cu teama. Profesorii nu au fost pregătiți pentru a lucra în online, iar școala nu are de multe ori instrumentele necesare pentru online. Toate aceste lucruri conduc către haos”, a explicat sociologul pentru GÂNDUL.RO.

70% dintre elevi, nemulțumiți de purtarea măștii

Principala dificultate atât pentru elevi, cât și pentru profesori este legată de purtarea măștii – de care s-au declarat nemulțumiți 70% dintre elevi și 67% dintre cadrele didactice.

O altă problemă a fost lipsa dispozitivelor electronice și a conexiunii la internet. Iar aproape jumătate dintre elevi sunt nemulțumiți de lipsa interacțiunii fizice cu colegii.

Noi facem sondajele acestea de ceva vreme. Cu o săptămână înainte să înceapă școala, tot o treime spunea că nu cunoaște măsurile care trebuie luate. Acum, întâmplător sau neîntâmplător, tot o treime spune că s-a creat haos. Foarte probabil să fie aceeași treime care nu fusese instruită înainte de începerea școlii. Am avut la dispoziție șase luni de zile, însă sistemul nu a fost pregătit, a mai spus sociologul Gelu Duminică.

Gestul de a purta mască ar fi bine, pe perioadă de pandemie, să se transforme într-un reflex condiționat. Iar responsabilitatea trebuie să vină din partea părinților, cât și a profesorilor, care trebuie să găsească acele metode interactive pentru a nu face din mască o barieră, ci o necesitate temporară.

„Este nevoie să ne păzim unul pe altul. Este dificil, însă este musai. Nu există altă cale. Nu există studiu medical care să ne arată că oxigenarea corectă este afectată de purtarea măștii. Mai degrabă avem elemente de emoție: nu suntem obișnuiți, ni se pare incomod. În momentul în care noi adulții, spunem că masca nu ne convine, copilul preia acest comportament. Inclusiv, am putea să ne jucăm cu creativitatea copiilor și să-i lăsăm să-și decoreze măștile. Schimbarea începe cu fiecare din noi”, mai spune sociologul.