EXCLUSIV VIDEO | Un an de război în Ucraina. Cum a integrat România copiii refugiaţilor. „Îmi lipsește pacea în Ucraina. Este foarte bine aici, dar mă doare sufletul de țara mea”

La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, fundația World Vision România a lansat, miercuri, rezultatele sondajului „Cum a integrat România copiii refugiaţi?”. Evenimentul a avut loc la centrul de refugiaţi de la Romexpo, cel mai mare din România, unde autoritățile statului au fost aduse faţă în faţă cu realităţile copiilor şi familiilor din Ucraina.

Potrivit statisticilor, peste 3.250.000 de refugiați ucraineni au intrat în România, de la începutul invaziei ruse, în 24 februarie 2022, iar aproximativ 110.000 dintre aceștia au rămas în țara noastră, aproape jumătate fiind copii. Fundația World Vision România a fost una dintre primele organizații neguvernamentale care a intervenit, încă din prima zi, în criza refugiaților, sprijinind peste 170.000 de ucraineni, dintre care 44% sunt copii.

Rezultatele sondajului lansat de World Vision România arată că doar 36% dintre părinții ucraineni spun despre copiii lor că au continuat procesul educațional în școlile din România. Potrivit mărturiilor părinților, restul copiilor fac scoală online, cu profesori ucraineni, sau învață acasă, alături de părinți, în timp ce 4,1% dintre copii nu fac școală deloc.

Dintre cei care fac școală, 99,6% învață în continuare după curriculumul ucrainean, iar 40% dintre părinți afirmă despre copiii lor că nu fac toate lecțiile din curriculum. De asemenea, peste 80% dintre părinții copiilor ucraineni sunt de părere că cei mici au suferit pierderi de învățare din cauza traumelor provocate de război.

Urmările războiului asupra copiilor ucraineni refugiați

În ceea ce privește impactul psihologic al războiului asupra copiilor, rezultatele celui mai recent sondaj realizat de World Vision România arată că 77% dintre copiii ucraineni au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului, atunci când interacționau cu străini. Dintre aceștia, unu din zece copii s-a confruntat des sau foarte des cu stări de frică, în timp ce șapte din zece copii au insomnie.

De asemenea, peste 80% dintre părinții refugiați ucraineni spun despre copiii lor că se enervează mai ușor în urma traumelor provocate de război, iar dintre aceștia, unul din cinci copii are momente de iritare des sau foarte des.

Statisticile mai arată și că patru din zece copii tind să se izoleze mai mult decât înainte de invazia rusă, dintre care aproape unu din zece se izolează des sau foarte des.

„Îmi lipsește pacea în Ucraina. Este foarte bine aici, dar mă doare sufletul de țara mea”

Cristina, o mamă refugiată din Ucraina și beneficiară a centrului de refugiați de la Romexpo, a spus că este extrem de recunoscătoare statului român pentru tot ajutorul acordat ei și celor doi copii ai săi.

„Am întâlnit oameni foarte buni, care m-au ajutat și mă ajută până în ziua de astăzi și mulțumesc nespus statului român, oamenilor, pentru că am posibilitatea să le ofer o viață mai bună Eleonorei și lui Matei. Îmi lipsește pacea în Ucraina. Pe familia mea o aud permanent, în fiecare zi, pe WhatsApp. Am o bunică, de 83 de ani, care nu poate să vină aici și mama mea, care nu are posibilitate, pentru că este la muncă, nu își poate lăsa casa.

A muncit toată viața ei pentru casa aceasta, nu poate să o lase. Are muncă, dar vine câteodată și își vede nepoții și pleacă iar la muncă, iar la bunica, pentru că nu poate să o lase nici pe ea singură, dar bunica nu pleacă nicăieri. Trăim în Sectorul 3, în București. Suntem foarte mulțumiți, este a două casă acum. Este foarte cald, foarte bine, dar mă doare sufletul de țara mea”, a afirmat ucraineanca.

Întrebată dacă mai crede în posibilitatea de a se întoarce alături de cei doi copii ai săi în țara natală, femeia a răspuns: „Nu știu când ar fi asta”.

„Eu n-am timp să stau să aștept, pentru că am copilul școlar. El trebuie să înceapă să învețe. Nu pot să-mi permit să mergem, să pierdem un an, să pierdem doi. Trebuie să-i ofer carte acum, să-l dau la școală, să fie om învățat acum. Nu pot să aștept până se termină războiul. Unii copii sunt mai afectați – cei care au nimerit sub bombardamente, care au văzut soldații ruși, care au văzut războiul cu ochii lor, care au stat în subterane.

Unii sunt afectați mai puțin, dar copilul meu știe că în țară este război, că este armata noastră, că soldații ruși au venit în țara noastră și nu mai pleacă și mi-a spus: «Mamă, știi ce o să fiu eu în viitor? Vreau să fiu soldat, să îmi apăr țara»”, a mai spus mama refugiată.

Elevii ucraineni pot intra în clasa a IX-a fără examen de admitere

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că România are un acord de recunoaștere a studiilor preuniversitare efectuate în Ucraina și că au fost făcute numeroase demersuri de integrare a elevilor și studenților ucraineni în România.

„În acest moment, conform raportărilor din partea inspectoratelor, sunt repartizați cu statut de audienți în unități de învățământ preuniversitare, deci în școli, 3.781 de minori, 1.328 la nivel preșcolar și aproape 2.500 de elevi. Alți aproape 1.000 de elevi sunt deja înscriși cu statut uzual de elevi, deci nu ca audiență, însă, așa cum știm, există o serie întreagă de hub-uri educaționale, unde copiii ucrainieni au posibilitatea să aibă tot felul de activități extrașcolare și, în același timp, să fie supravegheați, îndrumați, pentru a urma cursurile pe curricula ucraineană, online.

Suntem într-o fază în care avansăm, în sensul în care discuțiile pe recunoașterea studiilor în zona preuniversitarului, în România, efectuate în România, în Ucraina și invers au făcut pași înainte. Avem un acord de recunoaștere și, mai mult, pentru facilitarea accesului la educație, minorii care încheie o formă de învățământ gimnazial, fie în România, fie în Ucraina, pot intra în clasa a IX-a fără examen de admitere, fără Evaluare Națională, tocmai pentru a putea facilita integrarea lor.

Mai mult, știm că în învățământul superior au existat și există în continuare solicitări de înmatriculare. Noi am facilitat din nou, din primele săptămâni, ca tinerii ucraineni care doresc să se înscrie la facultate să aibă același statut ca studenții români, primesc burse, primesc posibilitatea cazării în cămine. Facem toate eforturile ca și ei să-și poată continua studiile”, a afirmat Ligia Deca.

Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a lăudat tot efortul depus de ONG-uri și instituțiile de voluntariat, încă din prima zi a izbucnirii războiului din Ucraina, precizând că societatea noastră „a arătat că poate să lucreze împreună”.

„Societatea noastră a arătat că se poate, de la nivelul cel mai înalt, de la nivel guvernamental, până la nivelul firului ierbii, al voluntarului individual, că poate să lucreze împreună. Eu cred că aceasta este semnificația pe care o să repet să o spun și o să fie, de fapt, lucrul care va marca perioada care a trecut.

Ce sperăm cu toții este ca această perioadă să fie cât mai scurtă și că oamenii care au trebuit să se refugieze în România să poată să se întoarcă acasă și să retrăiască viețile lor, așa cum le-au lăsat acolo.

Dar asta, din păcate, văzând ce se întâmplă și evoluțiile din jurul nostru, este posibil să mai dureze și acesta este motivul pentru care este extrem de important, adică trebuie să ne adaptăm, trebuie să ne gândim la soluțiile de viitor.

Am găsit soluții foarte bune în anul care a trecut. Asta înseamnă că soluțiile respective pot fi adaptate și modificate, pentru a servi o perioadă mai lungă în viitor. Deci, soluțiile bune nu trebuie desființate, ci trebuie adaptate, pentru că lucrurile evoluează și necesită o adaptare din partea noastră”, a afirmat Raed Arafat.

”40.000 de refugiați ucraineni spun «acasă» Bucureștiului”

Viceprimarul Capitalei Horia Tomescu a declarat că cel mai important proiect al echipei sale este Free Supermarket, un magazin social de unde refugiații ucraineni se pot aproviziona zilnic cu hrană și diverse obiecte de uz.

„Suntem în momentul în care 40.000 de refugiați spun «acasă» orașului București, cel puțin pentru o perioadă de timp. În momentul de față, ne concentrăm să oferim soluții de îngrijire a copiilor, pentru acești 40.000 de refugiați. Ei sunt în marea majoritate, ca în toată România și în toată Europa, mame și copii sau persoane în vârstă, dar de obicei sunt femei și copii. Ne-am concentrat, cu direcția noastră de asistență socială, să găsim soluții pentru îngrijirea copiilor, pentru ca adulții să poată să aibă timp să intre pe piața muncii, în oraș, și să se integreze la locul de muncă și în comunitatea noastră, mult mai ușor decât ar face-o fără un job.

Avem în jur de 1.500 de de familii care vin în fiecare zi la acest proiect al nostru, care înseamnă că noi oferim, în mod gratuit, produse alimentare neperisabile, produse de igienă, rechizite, mici ustensile pentru prepararea hranei copiilor mici – toate aceste produse sunt obținute din donații, în special datorită World Vision”, a spus Horia Tomescu.

Refugiații din Ucraina trebuie să ceară protecție temporară, altfel au drepturi limitate

Directorul Direcției Generale de Asistență Socială, Cosmina Simean, a explicat că, pe lângă produse alimentare și de strictă necesitate pe care refugiații le primesc, centrul de la Romexpo le oferă acestora și protecție temporară, acordată de serviciile de imigrări.

„În cadrul centrului de donații de la Romexpo, mai multe organizații neguvernamentale, Primăria Municipiului București și Organizația Națiunilor Unite organizează sprijin umanitar, în fiecare zi, începând cu luna martie a anului trecut. În cursul anului 2022, 190.000 de persoane au fost sprijinite la Romexpo, cu produse de strictă necesitate, precum lucruri pentru bebeluși, produse de igienă sau mâncare neperisabilă, fructe și legume, vouchere și servicii de consiliere de mai multe tipuri. Odată ce cetățeanul refugiat din Ucraina ajunge la Romexpo, este îndreptat, în primul rând, la serviciile de imigrări, pentru a obține protecția temporară.

În absența protecției temporare, drepturile lor sunt limitate pe teritoriul României, fiind considerați turiști. După obținerea protecției temporare, care a fost prelungită până în 2024, în baza Deciziei Consiliului Europei, refugiații se pot se pot înregistra la Romexpo, o dată la 10 zile, pentru a beneficia de serviciile și produsele pe care noi, împreună cu donatorii noștri, dintre care cel mai important este World Vision, le punem la dispoziție”, a explicat Cosmina Simean.

Directorul operaţional Ukraine Response World Vision, Mariana Arnăutu, a menționat că fundația în care activează „este cel mai important donator, acoperind necesarul de produse alimentare și igienice, precum și alte diverse servicii complementare”.

„Sunt perioade în care sunt aproximativ 2.000 de persoane care vin zilnic. De la începutul acestei crize umanitare, numărul de refugiați care au accesat serviciile de la acest hub a fost, de la o zi la alta, din ce în ce mai mare, pentru că este nevoie. Sunt mulți refugiați, mame cu copii mici, care au nevoie de produse de igienă, produse alimentare și diferite servicii.

World Vision este cel mai important donator, acoperind necesarul de produse alimentare și igienice, precum și alte diverse servicii complementare – un spațiu prietenos de joacă pentru copii, cât timp părinții accesează serviciile, un centru Happy Bubble, care este alături de hub, ce oferă servicii de zi și un IT-hub, un cotainer, unde părinții și copiii au acces la Internet și pot să ia legătura cu familiile de acasă”, a precizat Mariana Arnăutu.

CITEȘTE ȘI:

Volodimir Zelenski avertizează că Rusia vrea să preia controlul asupra Aeroportului CHIȘINĂU. Ce spun autoritățile din Republica Moldova

Aproape un an de la RĂZBOIUL declanșat de Rusia! Cu această ocazie, Japonia transmite că va acorda 5,5 miliarde de dolari Ucrainei