PROGRAM DE GUVERNARE / EDUCAȚIE. Învățământ digital, salarii în funcție de performanță pentru profesori și 6% din PIB până în 2024

Program de guvernare -EDUCAȚIE 2020-2024. Finanțare graduală până la 6% din PIB până în anul 2024, reforma carierei didactice și generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală”, programe de incluziune socială, salarizarea profesorilor pe criterii de performanță – sunt câteva dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al coliației PNL-USR-PLUS-UDMR dat publicității astăzi.

Cel care va prelua portofoliul Educației este Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației în guvernul Ponta IV și prim-ministru interimar pentru 12 zile în noiembrie 2015.

Pentru operaţionalizarea acestei viziuni, Guvernul îşi propune să susţină creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării. În bugetul pe anul 2020, Guvernul a alocat doar 2,7% din PIB pentru educație.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Coaliția PNL-USR-PLUS-UDMR îşi propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Naţional „România Educată” propus de preşedintele Klaus Iohannis.

România Educată

„România Educată este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate. Însă, pentru ca educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate democratică şi modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluţiile la provocările actuale, precum şi strategia pentru adaptarea la viitor. Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021 – 2024 este operaţionalizarea şi implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiindinclus şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlament„, se arată în documentul citat.

Educația timpurie: Acces pentru toți copiii în creșe și grădinițe

• Educația timpurie: Acces pentru toți copiii în creșe și grădinițe
• Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât să crească rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani;
• Asigurarea finanțării per elev pentru învățământul antepreșcolar, conform prevederilor legale, începând cu anul școlar 2021/2022;
• Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025;
• Realizarea standardelor specifice de asigurare a calității educației timpurii, inclusiv cele privind spațiul educațional, dotările, activitatea psihopedagogică și activitățile suport (ex. standarde privind îngrijirea, hrana copiilor, consilierea și serviciile medicale);
• Dezvoltarea și actualizarea standardelor de pregătire și a standardelor ocupaționale pentru personalul din educația timpurie;
• Actualizarea cadrului normativ privind construcțiile cu scop educațional, precum și proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcția de creșe și grădinițe, în colaborare cu Ordinul Național al Arhitecților.
• Învățământ primar și secundar: Servicii educaționale de calitate pentru toți elevi

Cariera didactică: Profesioniști în educație

• Regândirea sistemului de formare inițială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera didactică și extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri postuniversitare de conversie profesională;
• Creșterea gradului de pregătire practică a profesionistului în educație și diversificarea contextelor de formare (DPPD, Masterat didactic etc);
• Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situațiilor de risc de abandon școlar și crearea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora;
• Formarea specifică a cadrelor didactice pentru integrarea ȋn învățământul de masă a elevilor cu CES;
• Realizarea profilului de competențe al cadrului didactic pentru fiecare nivel de învățământ;
• Dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a impactului programelor de formare asupra calității procesului educațional;
• Salarizarea atractivă diferențiată pe criterii de performanță și specificul comunității educaționale;
• Regândirea organizării examenului de titularizare la nivelul unității de învățământ si redefinirea noțiunii de titularizare.

Managementul unităților de învățământ: Management profesionist în fiecare unitate de învățământ

• Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la nivel de master și la resurse de calitate pentru directorii unităților de învățământ și pentru aspiranții la cariera managerială;
• Creșterea autonomiei unităților de învățământ atât în privința resursei umane, curriculumului la decizia elevului/scolii/comunității, cât și a managementului financiar, pe baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili;
• Digitalizarea proceselor de management și administrative la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;
• Construirea unui sistem de Big Data și Inteligență artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educație și să realizeze previziuni;
• Susținerea financiară a autorităților locale pentru rezolvarea integrală a situațiilor unităților de învățământ cu toalete în curte, fără acces la apă și canalizare sau fără internet;
• Clarificarea atribuțiilor și responsabilităților inspectoratelor școlare, în vederea reducerii birocrației, a limitării suprapunerilor de responsabilități cu alte instituții și a eficientizării activității acestora;
• Identificarea și reabilitarea școlilor cu risc seismic sau cu vulnerabilități care afectează semnificativ procesul educațional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc).
• Regândirea modului de organizare al concursului pentru managementul școlar, în acord cu descentralizarea și cu reforma administrativă pentru a fi organizate la nivelul unității de învățământ;
• Dezvoltarea unor instrumente de guvernanță care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaționali (precum reprezentanții elevilor, părinților, sindicatelor și ai mediului privat);

Infrastructura școlară

• Construirea de creșe și grădinițe, în acord cu obiectivele privind rata de cuprindere a copiilor cu vârsta 0-6 ani;
• Construirea de terenuri și săli de sport pentru unitățile de învățământ din zona educației timpurii;
• Realizarea unor proiecte cu versiuni moderne de arhitectură a instituțiilor educaționale care să faciliteze personalizarea educației pentru nevoile elevilor/studenților – inclusiv prin utilizarea opțiunilor de digitalizare a resurselor învățării;
• Elaborarea unui proiect național de reabilitare si extindere a rețelei de școli gimnaziale, școli profesionale si licee, în conformitate cu Strategia privind infrastructura școlară;
• Dezvoltarea laboratoarelor didactice atât în sfera preuniversitară cât și în sfera universitară;
• Construcția și dezvoltarea de campusuri școlare de toate tipurile;
•  Construirea de internate/cămine studențești;
• Dezvoltarea unor centre regionale responsabile cu dezvoltarea și asigurarea de resurse pentru infrastructura IT din învățământul preuniversitar.

Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului:

• revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care să garanteze preluarea drepturilor câştigate şi prezente în legislaţia în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale cât şi debirocratizarea în vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare şi universitarereforma carierei didactice; regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate;
• formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar; implementarea unor politici meritocratice de salarizare; schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans şi inter disciplinare;
• regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;
• crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local şi corelarea cu sistemul de finanţare; corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale
• digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;
• programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional;
• crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a candidaţilor;
• profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;
• regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socio-economice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare; introducerea considerentelor legate de sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară;
• promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional; realizarea unui Registru Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar – Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), REI şi respectiv din sistemul de învăţământ superior – Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) şi ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, precum şi pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/ actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţiile şi lucrările de doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România şi va putea fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor.

Autor

Ina Stoica

Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și ... vezi toate articolele