Președintele Federației Părinților avertizează cu privire la redeschiderea școlilor: ”Fără o analiză serioasă a riscurilor, anul școlar viitor va fi un eșec” (EXCLUSIV)
Corina Atanasiu, președintele Federației Părinților și Aparținătorilor Legali din România, explică pentru cititorii Gândul.ro care sunt avantajele și dezavantajele școlii online, precum și cât de pregătiți sunt profesorii din România pentru a preda în mediul virtual. Cât privește sistemul hibrid, aceasta spune că este ,,cea mai bună soluție cu putință’’.
Reporter: Cum vedeți, ca specialist educațional, propunerile din partea Ministerului Educației, referitoare la redeschiderea școlilor?
Corina Atanasiu: Dincolo de prezentarea colorată a celor 3 scenarii, acestea nu aduc noutăți marcante față de scenariile vehiculate anterior de către Ministerul Educației în spațiul public, dimpotrivă prezintă o serie de riscuri ce nu pot fi trecute cu vederea.
În primul rând, marea majoritate a școlilor din România sunt acum încadrate în scenariul verde. De aici derivă o serie de probleme.
Atât conducerile școlilor, cât și primarii consideră că nu au niciun fel de obligație de asigurare de măsuri suplimentare de distanțare sau igienă suplimentare în scenariul verde. Această senzație de siguranță este acum întărită de noul set de măsuri emis de Ministerul Sănătății prin care școlile și implicit primăriile nu vor mai fi obligate să asigure condiții de distanțare (noi spații sau săli de clasă acolo unde este nevoie) pentru că nu mai este obligatorie distanțarea de 2 metri între elevi, obligatorii rămânând doar purtarea măștii (cu excepția preșcolarilor) și instalarea de separatoare de plexiglas (material de plastic transparent) pe bănci, ceea ce va fi dificil de realizat până la începerea noului an școlar.
Scenariile enunțate nu prevăd soluții pentru situațiile de viață reale în care fie copiii trăiesc în familii ai căror membri au boli incompatibile cu COVID-19, fie copiii înșiși au o stare de sănătate precară, fie profesorii sau personalul nedidactic se află în această situație. Nici familiile și nici personalul școlilor nu au posibilitatea de a opta varianta online de organizare a școlii care să nu le pună în pericol sănătatea și viața, în scenariul verde și în cel galben.
Cartoful fierbinte COVID-19 a fost tăiat în peste 17.000 de felii subțiri și aruncat în curtea școlilor, ascuns sub cuvinte frumoase precum ,,descentralizarea”. Nu există însă descentralizare reală a școlilor fără ca acestea să își facă propriul management de resurse (umane, material, financiare), deși pentru aceasta avem nevoie de manageri școlari profesioniști pe care în momentul de față nu îi avem.
Încadrarea simplistă a școlilor în unul dintre scenarii e cel mai păgubos mod de gândire posibil. Școlile trebuie pregătite pentru toate cele trei scenarii astfel încât în situația schimbării bruște a încadrării acestea să poată să se adapteze rapid, fără mari pierderi de timp.
,,Deși există o multitudine de resurse online, unul din trei profesori nu le-a utilizat niciodată’’
Reporter: Care credeți că sunt, pentru elevi, avantajele școlii online? Dar dezavantajele?
Corina Atanasiu: Marele avantaj pe care școala online îl aduce cu sine este acela că procesul de predare, învățare, evaluare poate fi mult mai ușor individualizat. Școala ar putea avea într-adevăr elevul în centrul ei. Dar pentru aceasta avem nevoie de resurse informaționale adecvate (platforme educaționale) și cadre didactice pregătite. Deși există o multitudine de resurse online, unul din trei profesori nu le-a utilizat niciodată.
Școala online înseamnă și o mai mare flexibilitate în organizarea programului zilnic și săptămânal astfel încât să se ia în calcul curbele de efort și nu doar organizare convenabilă a catedrei cadrului didactic. Școala online însă lovește puternic în munca părinților de școlari mici, cu un grad de autonomie scăzut, și indirect în veniturile familiei. O altă problemă este lipsa de socializare care pentru preșcolari și școlarii mici este esențială. Firește, aceasta s-ar putea petrece și în grupe cu un număr mai scăzut de copii, dar revenim la incapacitatea autorităților publice locale în a asigura spații suplimentare adecvate.
Timpul în online este mult comprimat, lecțiile sunt mai scurte, ceea ce duce, cel puțin în cazul copiilor din medii sărace, care nu își permit să plătească meditatori private, pierderi consistente cauzate de imposibilitatea acoperirii întregii programe.
Dar cel mai mare dezavantaj legat de școala online este faptul că statul este incapabil în a asigura acces la tehnologii adecvate pentru toți elevii și cadrele didactice din România, făcând ca școala online să funcționeze sincopat.
,,Sistemul hibrid este cea mai bună soluție cu putință’’
Reporter: Credeți că profesorii din România sunt pregătiți pentru a preda în mediul online?
Corina Atanasiu: Conform unui studiu realizat de FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali și Fundația Viață și Lumină cu date culese în teren de IRES, părinții au constatat că în perioada stării de urgență, o treime dintre cadrele didactice nu au intrat în contact cu elevii sau contactul a fost extrem de limitat. În spatele acestui procent stă de fapt lipsa competențelor digitale solide.
De asemenea, lipsa de competențe de comunicare în limbi străine duce la limitarea accesului cadrelor didactice la platforme existente și testate în alte țări, acum puse la dispoziție gratuit.
Reporter: Ne așteptăm la un vârf al epidemiei în toamnă?
Corina Atanasiu: Tendința generală este de creștere a numărului de cazuri, ceea ce înseamnă că anul școlar 2020 – 2021 va fi marcat de nesiguranță. Fără o analiză serioasă a riscurilor și a informațiilor despre fiecare elev și fiecare școală în parte, fără definirea de scenarii personalizate de contracarare a riscurilor la nivelul fiecărei școli, fără implicarea părinților în decizia privind modul de organizare al vieții școlare, anul școlar viitor va fi un eșec.
,,Scapă cine poate’’
Reporter: Cum priviți școala în sistem hibrid? Credeți că este o soluție optimă?
Corina Atanasiu: Sistemul hibrid este cea mai bună soluție cu putință. Din păcate însă, nici măcar Ministerul Educației nu face prea mare diferență între online și live streaming (transmisiune în direct din sala de clasă).
Pentru școala online avem nevoie de o regândire a conținuturilor și implicit a programelor școlare. Din păcate aici, presiunea sindicatelor care au ca scop aproape exclusiv conservarea catedrelor este imensă și în deserviciul elevului. De asemenea, pentru școala online avem nevoie de un corp de cadre didactice pregătite special pe care nu îl vom avea în viitorul apropiat.
Cât privește împărțirea grupelor în două, o jumătate prezentă fizic și cealaltă jumătate prezentă online, descoperim cel puțin două limitări: statul nu este capabil să asigure tehnologie pentru toți copiii și cadrele didactice, cu greu va fi capabil să transforme sălile de clasă în mici studiouri de televiziune. Din această perspectivă, orice scenariu este deocamdată imposibil de aplicat.
Când hibrid înseamnă ca profesorul să predea o dată la clasa fizică și într-un timp diferit la clasa online, acesta ar însemna că predă de două ori și că face prectic o normă dublă. Guvernul a anunțat că nu vor mai exista măririle de salarii promise pentru septembrie cadrelor didactice din România, deci este puțin probabilă plata orelor suplimentare.
Ca urmare, noul an școlar 2020-2021 se va derula sub auspiciile nesiguranței și lipsei de proiect. Scapă cine poate.