Strategia de digitalizare a educației din România: În programa școlară din clasele I-IV să fie introduse competențele digitale | Tinerii din România, pe ultimul loc în UE

Miniștrii Educației din ultimii 5 ani au vorbit despre digitalizarea educaţiei, însă nu s-a întâmplat nimic concret. O nouă întâlnire cu oficiali din minister, unde a fost discutată strategia de digitalizare, a avut loc astăzi.

Propunerea ministrului Educației: În curriculumul elevilor din clasele I-IV să fie introduse și competențele digitale

Ministerul Educației a lansat vineri în dezbatere publică, până în 15 februarie, Strategia de digitalizare a educației din România 2021-2027

„Competența digitală este inclusă la nivel gimnazial în acest moment, însă studiile realizate în această perioadă arată că este o mare nevoie de dezvoltare a acestor competențe de la nivelurile primar și preșcolar sau chiar din învățământul secundar, în zonele defavorizate. Astfel realizarea de programe de digitalizare timpurie, încă de la grădiniță de exemplu, ne-ar permite faptul ca în următorii câțiva ani să putem utiliza tehnologia atunci când susținem examenele naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sau să introducem tehnologia atunci când se susțin testările PISA. Suntem printre puținele țări la acest moment care mai susținem testele PISA pe acele caiete de hârtie”, a spus subsecretaurul de stat în Ministerul Educației la prezentare.

Ministerul Educației propune ca în programa școlară din clasele I-IV să fie introduse și competențele digitale. Nu vor să introducă o materie de sine stătăoare, dar au menționat că este nevoie de o abordare transdisciplinară.

Pentru elevii de clasa a VIII-a, care susțin și proba de Evaluare Națională, cei de la Ministerul Educației se gândesc să existe și o probă de abilități digitale.

Cifrele oferite de Ministerul Educației dezvăluie o realitate tristă. Chiar dacă necesitatea implementării unor astfel de cursuri este argumentată bine pe hârtie, în viața reală lucrurile nu sunt roz.

Accesul la Internet și calculatoare/infrastructură și decalajul rural-urban, urban mare-urban mic este încă o problema critică la nviel național (cu toate acestea nu este elementul esențial pentru acest loc în clasamentul european).

În România, 400.000 de elevi din totalul de 3 milioane nu au acces la internet. Motiv pentru care țara noastră a rămas tot pe ultimul loc în UE, la capitolul dezvoltării capacităților digitale ale elevilor, necesare chiar cursurilor online din această perioadă.

„Aproximativ 400.000 de elevi la momentul acesta nu au acces la internet din 3 milioane. (…) Nu au acces acasă. Este vorba de comunitățile care nu au acces la momentul acesta la internet. Ne interesează fiecare elev în parte și un elev, dacă nu are, noi trebuie să susținem măsuri inclusiv pentru un elev. Nu putem să spunem că sunt puțini elevi și nu ar trebui să susținem niște măsuri pentru ei doar pentru că sunt mai puțini. Sper ca în doi ani, din discuțiile pe care le avem, în funcție și de prognoza pe care și Ministerul Comunicațiilor a făcut-o în doi ani vom avea internet în toate comunitățile”, a declarat Jean Badea.

Această problemă nu și-a găsit încă rezolvarea. Tabletele oferite de Guvern sunt insuficiente, în raport cu numărul elevilor care au nevoie de aparatură pentru a putea participa la cursuri.

Până acum au fost livrate aproximativ 190.000 de tablete, din totalul de 250.000 promis de autorități.

Tinerii din România, pe ultimul loc în UE la competențele digitale

După cum se poate vedea, România ocupă ultimul loc în clasament din perspectiva competentelor digitale, dar adevărata problemă constă în faptul că acest lucru se întâmplă în ciuda generosului cadru european dedicat ajutorării statelor membre.

Conform celor mai recente date, publicate de Eurostat pe 15 iulie 2020, tinerii europeni (16-24 ani) performează mai bine la capitolul competențe digitale decât populația generală – 80% vs. 56% (16-74 ani). Cu toate acestea decalajul digital între țările europene este încă vizibil. În topul clasamentului se află Croația (97%), urmată de Estonia, Lituania și Olanda (toate 93%), respectiv Grecia (92%). La finalul clasamentului se află România (56%), urmată de Bulgaria (58%), Italia (65%) și Ungaria (68%). Setul complet de date poate fi analizat aici: Eurostat.

 Programa școlară – este una din problemele majore, dar nu atât din cauza metodelor, cât din cauza conținutului. Potrivit digitalcitzens, pachetul Microsoft e unul din cele mai mici subpuncte din tot arsenalul care compune conceptul de “Digital Skills”, nici măcar programarea nu este răspunsul la întreagă problema.

Programa românească este încă nealiniată la Cadrul European privind Competențele Digitale/Digital Competence Framework.

Adițional, din păcate, unii profesori încă mai consideră acest curs ca fiind doar relativ important, comparat cu alte discipline. Implicit, competențele digitale ar trebui să aibă și o componentă transversală, cu aplicabilitate în toate celelalte discipline, nu doar în cadrul unui curs de sine stătător.

Strategia de digitalizare a educaţiei din România va fi în consultare publică până în 15 februarie 2021. Banii necesari implementării strategiei ar putea veni din fonduri europene nerambursabile, iar în fiecare an vor fi prevăzuți în bugetul Ministerului Educației bani dedicați digitalizării.

• 90% din populația României alfabetizată digital
• 82% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani să fie formată pentru meserii emergente pentru inserția de succes pe piața muncii;
• toate unitățile de învățământ din România să fie dotate cu infrastructură și resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.

• 15,3% rata de părăsire timpurie a școlii;
• 56% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 si 74 de ani au competente digitale reduse; (Eurostat 2020)
• 10% din populația României are abilități digitale superioare; (Eurostat 2019)
• locul 50 în rândul ţărilor care au participat la testele PISA (OECD, decembrie 2019)
• locul 27 în UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către intreprinderi (DESI 2020)
• locul 11 la nivel european, conectivitate internet
• 1,2% din totalul femeilor încadrate în muncă sunt specialiste în domeniul TIC
• 37% dintre profesori se consideră utilizatori avansaţi ai noilor tehnologii, iar 53% se considera utilizatori de nivel mediu, dar nu neapărat utilizatori ai platformelor educaționale (Raport TALIS 2018)
• 50% din directorii de şcoli declară că procesul educational din şcolile lor este afectat de …dispozitive de tehnologie digitală insuficiente sau necorespunzătoare” (Raport TALIS 2018)