VIDEO | Raed Arafat, supravegheat de Securitatea lui Nicolae Ceaușescu. Cum a fost viața de student în România comunistă, la doar 16 ani
This browser does not support the video element.
Raed Arafat a fost invitatul lui Adrian Artene în cadrul podcastului ALTCEVA, difuzat sâmbătă, 28 ianuarie, începând cu ora 19:00. Raed Arafat – secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și șeful Departamentului pentru Situații de Urgențe (DSU) – a venit la 16 ani în țara noastră, pentru a studia medicina, astfel că a vorbit despre învățarea limbii noastre și viața de student în România comunistă, dar și despre filiera prin care Securitatea strângea informații despre studenții străini.
La vârsta de 16 ani (în 1981) a emigrat în România, pentru a studia medicina. Când a ajuns la aeroport, taximetristul i-a cerut 50 de dolari, o suma exorbitantă pentru acea perioadă.
„Era foarte greu să îți formezi o imagine per ansamblu despre România. Noi am fost duși la căminele de la Agronomie, după care am plecat la Pitești. Acolo, în prima lună era ok, după care au început problemele: tăiatul curentului, tăiatul apei, noaptea. Asta, într–adevăr, a arătat că ceva nu e ok în România, adică oamenii sunt puși sub o presiune fantastică.
Era vizibil că oamenii nu vorbesc… cu cât am învățat limba română, cu atât vedeam teama de a vorbi. Știam că, dacă vorbesc cu noi, erau mereu sub supravegherea Securității. Când m-am mutat la Cluj, am preferat să stau la garsonieră, să am o cameră, undeva, la o familie, eu și încă un coleg. Și ne-au ținut până la sesiune, apoi a venit Miliția și ne-a scos de acolo și ne-a dus la cămin. (…) Era clar că în România, deși am văzut că e o țară foarte frumoasă, am fost și la Poiana Brașov și în diferite zone care mi-au plăcut, ceva nu e ok.
După care, am fost noi supuși unor reguli bizare. De exemplu, nu aveai voie să părăsești țara fără adeverință de la facultate. Exact ca la români, care nu puteau să părăsească țara decât cu aprobare și nu aveau pașaport. (…) Deci, trebuia cu pile să capeți adeverintă, dacă voiai să te duci în afara vacanței. De exemplu, de la Cluj mergeam în Ungaria să cumpăr conserve, mâncare, și să le aduc înapoi. Astea toate erau anomalii, care se reflectau inclusiv în viața noastră”, a precizat Raed Arafat.
El și-a amintit și de o formă de revoltă a studenților străini, la Pitești…
„Ne lăsau fără curent, începând cu ora 22:00. Au început cu prizele, după care cu lumina, ca să te culci la 10 (seara-n.r.), după care apa la toaletă, la dușuri, la tot. E, treaba asta a fost una, efectiv, fără precedent pentru mine, nu mă așteptam la așa ceva. Și, la un moment dat, au tăiat curentul mai devreme și a fost o revoltă. Studenții au aruncat paturile pe geam și a venit Securitatea, a fost o investigație întreagă, au vrut să dea afară din țară o parte din studenți”, a declarat Arafat.
Filiera prin care Securitatea strângea informații despre studenții străini
„Atunci am descoperit că aveam pe cineva care studia la Pitești, un student tot din afara țării, care dădea cu scrisul, cu rapoartele, cu tot. A dat nume de persoane, a dat totul, după care, la un moment dat, au vrut să dea studenții afară din țară și cu toții ne-am coalizat și am zis… «Îi dați pe ai afară, ne dați pe toți afară! Poftiți pașapoartele și plecăm cu toții». Era foarte greu pentru ei să facă asta, pentru că noi plăteam taxe. Era pe taxe, nu pe bursă. După care, i-a lăsat, dar a fost o situație foarte dificilă, atunci, la Pitești”, a mai spus el.
Raed Arafat, despre un posibil dosar de supraveghere informativă la CNSAS
Întrebat dacă știe că ar avea un dosar de supraveghere informativă la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), acesta a răspuns ferm.
„Nu, nici nu m-a interesat, nici nu am verificat, nici nu mă intereseză, dar eu cred că toți studenții străinii aveau (dosar-n.r.). Eu nu cred că nu era student străin care nu era suravegheat”, a afirmat șeful DSU.
A învățat limba română cu ușurință: ”În trei luni am început să vorbesc”
Raed Arafat a precizat că nu își amintește primul cuvânt învățat în limba română, în afară de formulele uzuale de salut, dar recunoaște că a învățat-o foarte repede.
„Pentru mine nu era greu să învăț limba română, că știam franceza și engleza, iar limba română a venit – pentru mine – ca o limbă care era foarte apropiată limbii franceze și cam în trei luni am început să vorbesc (românește-n.r.). Deci, nu mi-a luat mult să încep să vorbesc și să am o discuție măcar de bază cu profesoara care ne preda”, a notat secretarul de stat din MAI.
Raed Arafat – scurtă biografie
Născut în Siria, Raed Arafat a crescut în Nablus, în nordul Cisiordaniei, iar la vârsta de 16 ani (în 1981) a emigrat în România, pentru a studia medicina.
A studiat limba română la Pitești, iar ulterior, a urmat cursurile Universității de Medicină din Târgu Mureș și s-a specializat la Târgu Mureș și Cluj în anestezie terapie intensivă.
În septembrie 1990 a început să pună bazele Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) la Târgu Mureș, devenit ulterior serviciul medical național de intervenție rapidă.
Raed Arafat a fost subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, din august 2007 până în octombrie 2012, apoi ministrul interimar al Sănătății, din octombrie până în decembrie 2012.
Din decembrie 2012 până în ianuarie 2014, a ocupat funcția de secretar de stat în ministerul Ministerul Sănătății, iar din ianuarie 2014 până în prezent este secretar de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne.
Urmărește podcastul integral cu Raed Arafat doar pe canalul de YouTube Altceva cu Adrian Artene.