H. D. Hartmann: „Eu cred că relația era Pacepa – fratele mai mare, CEAUȘESCU – fratele mai mic”

Într-o ediție recentă a emisiunii „Dan Diaconescu Direct”, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a abordat un subiect neobișnuit și puțin discutat în istoria recentă a României: relația complexă dintre Nicolae Ceaușescu și Ion Mihai Pacepa. Potrivit acestuia, legătura dintre cei doi nu era una obișnuită. Ea includea o formă de dependență emoțională și intelectuală care a influențat profund deciziile lui Ceaușescu după dezertarea lui Pacepa. Urmăriți aici integral emisiunea.

Hartmann: „Pacepa era fratele mai mare, Ceaușescu fratele mai mic”

H.D. Hartmann a explicat că, în perioada în care Ion Mihai Pacepa era un apropiat al regimului, el avea un acces privilegiat la Ceaușescu. Accesul era unul fără precedent în cercul demnitarilor comuniști. Această relație a creat, în opinia sa, un tip de dominație intelectuală și emoțională, similară cu ceea ce în cultura greacă antică era numită „relația fratelui mai mare cu fratele mai mic”.

„Eu cred că tentația homoerotică a existat și ea s-a dezvoltat foarte interesant prin dependența pe care Ceaușescu o va dezvolta și o va exhiba practic față de Pacepa. Adică omul ăla a intrat la 12 noaptea la ei în casă, ceea ce nu se întâmpla niciodată. După dispariția lui Pacepa, niciun demnitar nu va mai ajunge să viziteze Palatul Primăverii, actualul Palat Prezidențial, muzeu care este acum. Pacepa avea acces oricând. Și ce bănuiesc că a fost o tentație homoerotică, dacă nu o dominație homoerotică. Eu nu vorbesc de actul în sine. Eu nu cred că Nicolae Ceaușescu a fost homoerotic, dar o dominație intelectuală de tip homoerotic, de tip grec, în care fratele mai mare are grijă de fratele mai mic. Eu cred că relația era Pacepa – fratele mai mare, Ceaușescu – fratele mai mic. Eu cred că s-a dezvoltat acolo o dependență.”, a explicat Hartmann.

AGRICULTURĂ Fructele și legumele românești, tot mai puține în supermarketuri: Recoltele fermierilor sunt în primejdie din cauza schimbărilor climatice

23:52

SPORT FC Dinamo are un nou jucător: Un mijlocaș de la UTA Arad va îmbrăca tricoul alb-roșu

23:22

Fuga lui Pacepa a creat o traumă fundamentală pentru Ceaușescu

Un moment crucial în istoria regimului Ceaușescu a fost fuga lui Ion Mihai Pacepa în Occident. Hartmann susține că acest eveniment nu a fost doar un eșec de securitate pentru România, ci și o traumă personală pentru Ceaușescu. Liderul comunist, obișnuit să se bazeze pe sfaturile și influența lui Pacepa, a resimțit această trădare ca pe o lovitură personală. Acest lucru s-a reflectat ulterior în deciziile sale politice și de securitate.

„Fuga lui Pacepa creează o traumă fundamentală lui Nicolae Ceaușescu, care se va vedea apoi în marile decizii de securitate pe care le va lua în privința României. A fost o dependență de acest tip, o dependență emoțională, cum vom întâlni, de exemplu, o dependență extraordinar de emoțională între Gorbaciov și Kasianov. Gorbaciov, ultimul șef al URSS-ului, își numește secretarul personal Kasianov, un tânăr care purta costum când în URSS salariile demnitarilor erau de 1000 de ruble, 1500, și un costum costa 30.000 de ruble. Devine o dependență. Acest tip de dependență homoerotică nu este neapărat fizică, ea nu se manifestă neapărat la nivel fizic.”, a spus Hartmann.

Hartmann: „Dependențele emoționale sunt frecvente în lidershipul global”

Analistul a subliniat că astfel de relații de dependență emoțională sunt frecvente în istoria liderilor politici. Acestea nu trebuie neapărat interpretate dintr-o perspectivă sexuală, ci mai degrabă ca o formă de dominație emoțională și intelectuală.

„În lidershipul umanității vom avea astfel de momente din punct de vedere emoțional. Dependența, cum o definim noi, greacă, adică a fratelui mai mare, care întâmplător sau nu nu este biologic mai mare decât subiectul. Dar unui bărbat care are un ascendent asupra unui alt bărbat este același tip de mecanism, dar nu-i fizic, este emoțional.”, a explicat Hartmann.

Emmanuel Macron este un exemplu de dezechilibru emoțional

În final, Hartmann a extins această analiză asupra liderilor contemporani, oferindu-l drept exemplu pe președintele Franței, Emmanuel Macron. Potrivit analistului, Macron „exhibă o lipsă totală de echilibru emoțional”, ceea ce ar putea explica unele dintre deciziile sale politice.

„Eu întotdeauna am fost soțul domnului Brigitte, am spus-o și am fost criticat foarte dur pentru acest lucru. Macron exhibă o lipsă totală de echilibru emoțional. Ce înseamnă echilibru emoțional? Există foarte multe elemente în el. Un element fundamental, dar nu neapărat determinant pentru emoție, este elementul sexual. Dar, repet, nu este neapărat determinant. Cine determină emoția este un complex de factori.”, a concluzionat Hartmann.

Autor

Alexandra Anton

Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă ... vezi toate articolele