Cristian Diaconescu: „Reprezentanții României trebuie să fie trași la RĂSPUNDERE pentru faptele lor”

Într-o ediție recentă transmisă live de Gândul, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României și candidat la prezidențiale, a discutat despre lipsa de responsabilitate a liderilor români în relațiile internaționale, subliniind că în România nu se discută rezoluțiile după întâlnirile cu Uniunea Europeană și NATO. El a evidențiat diferențele de funcționare între Parlamentul European și cel român, menționând influența negocierilor politice asupra deciziilor importante. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă

Cristian Diaconescu a subliniat lipsa de responsabilitate a liderilor români care reprezintă țara pe plan internațional. El a afirmat că în România ședințele nu se discută, evidențiind faptul că, după întâlnirile cu Uniunea Europeană și NATO, aceștia nu sunt trași la răspundere. Diaconescu a comparat această situație cu statele democratice tradiționale, unde astfel de discuții sunt obișnuite.

„În România nu se discută mandatul celor care vorbesc în numele nostru, de la ministrul în sus ei pleacă liniștiți acasă după consilii, Uniunea Europeană, alianța Nord Atlantică. Nu-i întreabă nimeni în Parlamentul României ce au făcut acolo, inclusiv pe președinte. În celelalte state tradițional democratice, se întâmplă.  Până la urmă se creează și un anume tip de mecanism. Știu că am o dependență să explic ce am făcut la Bruxelles. Altfel, da, la Bruxelles nu se întâmplă nimic rău. Poți să stai în spatele plăcuței și să te uiți.”, a afirmat Diaconescu.

Cristian Diaconescu: „Parlamentul European nu emite legi, emite recomandări”

Diaconescu a explicat că Parlamentul European funcționează diferit față de cel din România, emițând recomandări și rezoluții, dar nu legi, având în vedere că au fost adoptate mai multe rezoluții favorabile Schengen. El a adăugat că deciziile importante sunt influențate de negocierile dintre liderii de dreapta și cei de stânga, precum Donald Tusk și Mitsotakis de partea dreaptă, și Sanchez și Scholz pe stânga.

„În primul rând, campania a fost bizară, pentru că două partide cu programe ireductibile stânga, S&D-ul, social-democrații, dreapta, PPE-ul, liberalii au mers împreună pe ce program? E și vina noastră că nu i-am întrebat.  Dincolo de aceste aspecte, Parlamentul European nu seamănă cu Parlamentul din România, nu emite legi, emite recomandări, rezoluții pe Schengen avem vreo cinci până acum, toate favorabile. Și în egală măsură, însă actele obligatorii sunt în concurență cu Consiliu, cu propunerile consiliului, mai ales cele legate de buget, ceea ce însă ar trebui să facă în viața de zi cu zi, sigur, dacă au influența în familiile europene când s-au numit pe funcții și când s-au creat diversele poziții. Acum, după, după alegeri, de partea dreaptă a negociat Donald Tusk din Polonia și Mitsotakis din Grecia, iar de partea stângă Sanchez din Spania și Scholz din Germania. Ei au negociat în numele nostru pentru respectivele familiei.  Noi nu știm ceea ce negociază. Deci, vă spuneam argumentul legat de relevanța pe care o ai în familiile politice.”, a declarat Diaconescu.

Planul Juncker pentru Uniunea Europeană

Întrebat dacă Uniunea Europeană nu ar trebui reinventată, Diaconescu a vorbit despre Planul Juncker, care, deși a fost amânat din cauza pandemiei și a crizei din Ucraina, este acum în discuție. Acesta a subliniat că se așteaptă ca planul să fie implementat după alegerile din Statele Unite.

 „E pe masă. Se numește Planul Juncker. A fost amânat din cauza pandemiei și a crizei din Ucraina, dar e pe masă și se așteaptă să treacă alegerile din Statele Unite ca să vadă cum se acomodează. Planul are cinci cercuri de referință privind capacitatea decizională de la nucleul dur, zona euro-franco-german și pe urmă cercuri în funcție de nivelul de apropiere de structurile de decizie.”, a declarat Diaconescu.

Întrebat cine dintre președinte sau primul ministru trebuie să participe la ședințele Consiliului European, Diaconescu a zis că primii care au generat problema au fost polonezii, iar organizatorii Consiliului European au găsit o soluție excepțională, stabilind o singură persoană care să se așeze la masă, lăsând astfel decizia în mâinile participanților.

„Da, primii care au făcut au generat problema au fost polonezii, cei organizatorii Consiliului European găsind o soluție excepțională, scria plăcuța și punea un singur scaun la masă și atunci hotărâți voi cine se așează.”, a concluzionat Diaconescu.

Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook  Marius Tucă și Gândul, și pe canalul de YouTube Gândul. ”Tineți aproape!”